Europa este gata să cheltuiască 1.500 miliarde euro ca să-şi salveze băncile

A doua zi după un summit de criză al ţărilor din zona euro, de duminică seara de la Paris, liderii europeni au publicat cifrele, care au de ce să îi uimească pe cetăţenii europeni, chiar dacă vizează restabilirea încrederii într-un sistem financiar în pragul prăbuşirii.

Berlinul a anunţat că acordă circa 500 miliarde euro, Parisul - 360 miliarde euro, Madridul şi Viena, fiecare câte 100 miliarde, iar Lisabona, 20 miliarde euro. 

Cifrele publicate de ţările din zona euro se adaugă celor anunţate de Marea Britanie, care a deschis calea, săptămâna trecută, cu un ajutor de 380 miliarde euro. Italia a anunţat, de asemenea, că va cheltui 40 miliarde euro pentru salvarea sistemului bancar. 

"Trebuie să deblocăm piaţa interbancară, pentru că banii nu mai circulă", a comentat preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, care deţine în prezent şi preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. 

La reuniunea de la Paris, miniştrii de finanţe ai celor 15 ţări membre ale zonei euro au căzut de acord asupra unui plan de acţiune bazat pe două principii: intrarea posibilă a statului în capitalul băncilor aflate în dificultate şi garanţia adusă de guverne împrumuturilor interbancare. 

Astfel, guvernele naţionale urmează cele două linii stabilite. 

În Germania, 400 miliarde euro vor servi la asigurarea pieţei interbancare, iar 80 de miliarde sunt pentru eventuale recapitalizări. În Franţa, Sarkozy a oferit 320 miliarde pentru garantarea creditelor interbancare şi 40 de miliarde pentru recapitalizarea instituţiilor în dificultate.   

Garanţiile vor fi acordate la preţul pieţei pentru băncile care vor beneficia de acestea, au reiterat liderii europeni. 

Liderii europeni vor să evite să asiste la o reacţie a opiniei publice împotriva planurilor care implică sume astronomice acordate în favoarea instituţiilor considerate responsabile de actuala criză. 

Liderii Uniunii Europene consideră că dispozitivul de susţinere a schimburilor interbancare este "crucial", comentează AFP, care adaugă că piaţa băncilor este, practic, blocată. Băncile nu se mai împrumută între ele, pentru că le este teamă de falimente, iar numărul creditelor pe care le acordă populaţiei şi companiilor a scăzut. 

Bursele europene, care au terminat săptămâna cea mai neagră din istorie, au recuperat masiv luni, cu aprecieri cuprinse între 5% şi 8%. Pe Wall Street, indicele Dow Jones urca cu 4%. 

Reacţia europeană la criza financiară se aseamănă planului Paulson, şeful Trezoreriei Statelor Unite, în valoare de 700 miliarde dolari, care ar putea duce la intrarea statului în capitalul mai multor bănci. 

Planul a fost susţinut, însă, mai ales de Londra, unde premierul Gordon Brown a fost primul care a propus un set de măsuri, care presupune intrarea statului în capitalul băncilor şi mecanisme de garantare. 

Guvernul britanic a trecut la fapte luni dimineaţă, înjectând 47 miliarde euro în capitalul a trei mari bănci, Royal Bank of Scotland (RBS), HBOS şi Lloyds TSB. 

Miercuri şi joi, reprezentanţii celor 27 de ţări membre ale UE se vor reuni la Bruxelles, la o nouă reuniune, care ar trebui să confirme deciziile actuale.