Eurodeputaţii Opoziţiei cer PE să ia atitudine cu privire la limitarea libertăţii presei

"Nu vreau ca România să producă, prin astfel de măsuri, un nou Hitler în Uniunea Europeană. Dacă nu ne opunem vehement acestei tentaţii totalitare, pasul următor poate fi cenzura, opresarea ziariştilor şi a politicienilor de Opoziţie şi desfiinţarea statului de drept", atrage atenţia eurodeputatul PSD, membru al Comisiei de Educaţie, Cultură şi Mass-Media din cadrul Parlamentului European.

În opinia social-democratului, o astfel de prevedere duce la limitarea libertăţii presei şi are drept scop impunerea elogiului mediatic al Guvernului Boc drept politică de stat.

Mai mult, susţine Ivan, prin moţiunea de rezoluţie înaintată în plenul Parlamentului European se va reclama abuzul împotriva presei din România.

"Într-o democraţie funcţională, presa nu poate fi niciodată considerată adversarul statului. Presa e inamic pentru stat în dictaturi şi nu în democraţii", a încheiat Ivan.

La rândul său, şi europarlamentarul PNL Norica Nicolai trage un semnal de alarmă asupra libertăţii de exprimare în România.

Într-un mesaj adresat membrilor legislativului european, Norica Nicolai, vicepreşedinta Subcomisiei pentru Securitate şi Apărare din Parlamentul European şi membru supleant în Comisia pentru Libertăţi Civile, afirmă că Parlamentul European trebuie informat "despre astfel de derapaje de la democraţiei".

"Vă puteţi imagina că într-o Uniune Europeană a secolului XXI, un stat membru declară presa ca fiind una din ameninţările la securitatea naţională? Acest lucru se întâmplă în ţara mea, România! Este greu de imaginat că o ţară, care garantează libertatea presei prin Constituţie şi unde orice fel de posibilă încălcare a legii de către jurnalişti este deja reglementată, poate da o astfel de măsură!", a informat Nicolai PE, potrivit unui comunicat de presă remis joi.

În acelaşi timp, Nicolai susţine că se simte nevoia unei "reacţii urgente la această tendinţă vizibilă, în ultimul timp, în mai multe dintre noile state membre".

"Cine defineşte ce este fals şi ce este adevărat? Cum poate un jurnalist să investigheze acţiunile guvernamentale sau evenimentele care ţin de viaţa politică fără să rişte să fie acuzat, în orice fel de circumstanţă, că denigrează instituţiile statului, dacă în reportajul său se găseşte cea mai neînsemnată critică la adresa guvernanţilor? Ne putem aştepta să fie judecat în orice moment pentru trădare? Cred că această tendinţă de a îngrădi libertatea presei, care devine din ce în ce mai vizibilă în noile State Membre, trebuie să fie tratată cu cea mai mare seriozitate. Nu ne putem permite să îngrădim acasă un drept fundamental pentru care ne luptăm şi criticăm ţările în curs de dezvoltare. Parlamentul European trebuie, în primul rând, informat şi, în al doilea rând, trebuie să ia atitudine faţă de astfel de chestiuni extrem de grave!", încheie Nicolai.

În Strategia Naţională de Apărare înaintată de şeful statului Parlamentului, adoptată în şedinţa CSAT de marţi, 22 iunie, se arată că "fenomenul campaniilor de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituţii ale statului prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora" este una dintre vulnerabilităţile României.