Epistaxis / FOTO: sanatate.md

Este de cele mai multe ori o manifestare banală cu vindecare spontană, însă, prin repetare sau printr-o pierdere abundentă de sânge, poate pune în pericol viaţa pacientului.
Conduita care trebuie respectată în faţa epistaxisului este următoarea:
•    Aprecierea cantităţii de sânge pierdută de pacient şi starea generală a acestuia
•    Realizarea hemostazei şi a echilibrării hidro-electrolitice a pacientului (dacă este necesar)
•    Ancheta etiologică pentru a stabili cauza epistaxisului, urmând a o combate corespunzător
Frecvenţa epistaxisului: aproximativ 50% din populaţie a prezentat sau va prezenta cel puţin un episod de epistaxis pe perioada vieţii. Acest lucru se explică prin bogata vascularizaţie de la nivelul fosei nazale asigurate de sistemul carotidian extern (prin intermediul barterei sfeno-palatinei şi a arterei faciale) şi de sistemul carotidian intern prin arterele etmoidale anterioare şi posterioare.

Cele două sisteme se anastomozează în treimea antero-inferioară a septului nazal, la nivelul petei vasculare a lui Kisselbach. În 90% din cazuri, epistaxisul este benign. Scurgerea sangvină este anterioară, unilaterală şi cedează la compresiunea digitală la nivelul aripei nazale. În 10% din cazuri epistaxisul este grav, cu pierderi importante de sânge, care se elimină atât anterior, cât şi posterior, însoţit de alterarea stării generale cu facies palid, extremităţi cianotice, hipotensiune arterială şi tahicardie, când echilibrarea hemodinamică a pacientului se impune de urgenţă. Examenul ORL este dificil şi hemostaza trebuie realizată imediat.

O altă formă este un epistaxis benign repetitiv care, în timp, duce la o pierdere importantă de sânge şi la alterarea stării generale a pacientului, iar acesta trebuie tratat ca un epistaxis grav, cu realizarea hemostazei şi echilibrarea hemodinamică.
După localizare, epistaxisul poate fi: anterior, posterior, superior, difuz, unilateral sau bilateral. După modul de apariţie, poate fi: primitiv, esenţial, secundar sau simptomatic.

Cauzele epistaxisului:
•    Cauze locale: inflamatorii, traumatice, tumorale;
•    Cauze generale: hematologice (hemofilii), cardiovasculare (HTA, ateroscleroză), hepato-renale (insuficienţă renală cronică) şi endocrine

Tratamentul epistaxisului: hemostază locală, hemostază regională, hemostază generală şi tratament etiologic.