Situaţia lui Ingrid Betancourt, fostă candidată la alegerile prezidenţiale columbiene, reţinută de aproape cinci ani de gherilele marxiste riscă să deterioreze relaţiile dintre Franţa şi Columbia. Aceasta, deoarece preşedintele columbian Alvaro Uribe a decis ca armata să încerce eliberarea ei prin forţă şi nu prin negocieri, aşa cum insistase Parisul.

Mărturiile lui Frank Pinchao, un ofiţer de poliţie deţinut de gherilele marxiste timp de nouă ani, au stârnit ecouri fără precedent la Bogota şi la Paris. Evadat din mâinile gherilelor, el a supravieţuit în junglă câteva săptămâni până să fie găsit de o patrulă a armatei. Pinchao a dezvăluit că a fost coleg de detenţie cu Ingrid Betancourt, şi cu alţi 12 ostatici, columbieni şi străini, şi a povestit că fosta candidată ecologistă la preşedinţia Columbiei este ţinută cu lanţuri la gât, în condiţii descrise ca mai rele decât cele din lagărele naziste.

Preşedintele columbian Alvaro Uribe a decis ca armata să încerce eliberarea lui Betancourt şi a altor trei ostateci americani "prin mijloace militare", la câteva ore după ce vorbise la telefon cu Nicolas Sarkozy, omologul francez. Acesta, la rândul său, a dat joi asigurări membrilor familiei lui Betancourt - care are dublă cetăţenie, franceză şi columbiană - că a transmis autorităţilor de la Bogota opţiunea clară a Parisului pentru o soluţie negociată privind eliberarea.

Familia lui Betancourt se teme acum că intervenţia militară împotriva Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia periclitează grav viaţa ostaticei, cu atât mai mult cu cât au existat situaţii în care prizonierii guerilelor au devenit primele victime ale operaţiunilor armate ale guvernului de la Bogota.