Despre Emilia Popescu nu pot spune decât că este, în viaţa de zi cu zi, la fel de caldă şi de umană ca atunci când o vedem pe scenă sau le televizor. Cu un plus de umor, de lumină şi sinceritate. Dacă ar fi să o descriu într-un singur cuvânt aş spune "prieten" chiar dacă acum am văzut-o pentru prima oară în altă calitate decât cea de actriţă. Am vorbit cu Emilia Popescu despre film, Olga Tudorache, Dansez pentru tine, românii din ziua de azi ca şi cum ne-am fi ştiut de mult timp.
TABU.RO: Cât de blondă sunteţi?
EMILIA POPESCU: Nu sunt deloc blondă. Sunt vopsită. Sunt şatenă. Am şi apărut şatenă la televizor. În "Moromeţii", primul meu film, am fost şatenă dar nu se vedea că aveam o basma pe cap. Am fost şi roşcată o perioadă lungă şi am redevenit blondă în 2003 când am jucat în "Marlene".
T.RO: La ce altceva în afară de actorie vă pricepeţi?
E.P.: Cânt foarte bine la pian. În ultima vreme nu am mai prea cântat pentru că am avut o problemă de sănătate, o operaţie pe coloană în 2005, cu o pareză pe mâna dreapta şi, din păcate, nu mai pot să cânt la fel de bine.
T.RO: Dacă mâine v-aţi hotărî să vă lăsaţi de actorie, ce aţi face?
E.P.: Probabil aş preda actorie. Iar dacă aş ieşi complet din sfera asta, aş vrea să fiu educatoare.
Am avut o relaţie foarte frumoasă cu Olga Tudorache. Şi mă iubea foarte mult. Este reperul meu, modelul meu. Ca profesoară era extraordinară. Un munte de dragoste. Sub masca dură este un om care nu face altceva decât să iubească în mod necondiţionat. Toţi studenţii o adoră. Nu putea vedea defectele copiilor pe care îi iubea. E plină de umor şi avea multă înţelegere pentru vârsta nostră, că iubeam, că sufeream. Ne respecta stările. Ne dădea o mare libertate, dar, în acelaşi timp, ne ajuta să ne transpunem în starea şi personajul pe care îl jucam. Mi-e foarte greu să vorbesc despre un profesor care nu avea metodă, ci intuiţie. Florian Pittiş mi-a mai fost profesor. Florin Zamfirescu. Olga făcea un cuplu minunat cu amândoi. Ei erau mai raţionali, iar ea era un fluviu de creativitate.
T.RO: Olga Tudorache este percepută ca un titan alături de care, pe scenă, majoritatea actorilor pălesc. Vă vedeţi jucând alături de dumneaei?
E.P.: Da. Mă văd. Şi este unul dintre marile mele regrete că nu am jucat în nimic împreună. Ar fi trebuit să fac ceva în sensul ăsta, nu să stau să aştept să se întâmple pur şi simplu. Din păcate, nu am făcut nimic.
Citeşte interviul în integralitate pe TABU.RO
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M