Fii la curent cu cele mai importante ştiri ale zilei
REALITATEA.NET pe Facebook REALITATEA.NET pe Twitter REALITATEA.NET pe Pinterest REALITATEA.NET pe RSS REALITATEA.NET pe Newsletter REALITATEA.NET pe Youtube

EMIL RACOVITA, marele savant român, întemeietorul biospeologiei, celebrat de Google

EMIL RACOVIŢĂ, speologul şi biologul român, s-a născut la Iaşi pe data de 15 noiembrie, 1868. Printre realizările sale se numără participarea la Expediţia Antarctică Belgiană împreună cu marele explorator Roald Amundsen şi fundamentarea biospeologiei ca ştiinţă. EMIL RACOVIŢĂ a fost preşedinte al Academiei Române între 1926 şi 1929. GOOGLE îl celebrează vineri pe EMIL RACOVIŢĂ, în ziua în care se împlinesc 145 de ani de la naşterea sa.

Emil Racoviţă, unul dintre cei mai mari savanţi români, pe o marcă poştală
Emil Racoviţă, unul dintre cei mai mari savanţi români, pe o marcă poştală
Emil Racoviţă a călătorit la bordul navei Belgica într-o expedţie în Antarctica
Emil Racoviţă a călătorit la bordul navei Belgica într-o expedţie în Antarctica
EMIL RACOVIŢĂ, savantul român, sărbătorit de Google
EMIL RACOVIŢĂ, savantul român, sărbătorit de Google

EMIL RACOVIŢĂ şi-a petrecut copilăria la Sorăneşti, în judeţul Vaslui, unde a primit o educaţie aleasă, chiar de la scriitorul Ion Creangă. Pasiunea sa pentru ştiinţele naturale a fost stârnită de profesorul Grigore Cobălcescu, în timpul cât a studiat la liceul "Institutele Unite".

Îndeplinind iniţial dorinţa tatălui său, EMIL RACOVIŢĂ a urmat Facultatea de Drept din Paris, ca apoi să renunţe în favoarea vocaţiei ce îi era destinată. Astfel, tânărul Racoviţă absolvă Facultatea de Ştiinţe din Sorbona, avându-l ca profesor de zoologie pe renumitul om de ştiinţă Henri de Lacaze-Duthiers.

În 1986, EMIL RACOVIŢĂ devine cunoscut printre oamenii de ştiinţă europeni, obţinând titlul de doctor cu o remarcabilă lucrare.

În perioada 1897-1899, pe care şi-o petrece la bordul navei „Belgica”, în cadrul Expediţiei Antarctice Belgiene, EMIL RACOVIŢĂ strânge 1.600 de specimene zoologice şi botanice. Această colecţie îi permite, la întoarcere, să publice o importantă lucrare despre cetacee.

Pe 1 noiembrie 1900 EMIL RACOVIŢĂ devine director-adjunct al Laboratorului Oceanologic "Arago" din Banyuls-sur-Mer, Franţa, înfiinţat cu 20 de ani în urmă de eruditul său profesor, Lacaze-Duthiers.



În 1904 EMIL RACOVIŢĂ face o descoperire crucială, ce îi va influenţa restul vieţii. Noile specii de crustacei, găsite în peştera Cueva del Drach din Mallorca, îl vor pasiona în asemenea măsură încât va renunţa la cercetarea oceanologică pentru a se dedica ecosistemelor subterane.

Publicarea lucrării sale, „Eseu asupra problemelor biospeologice”, în 1907 marchează naşterea biospeologiei, definită de acesta ca fiind ştiinţa formelor de viaţă din mediul subteran (peşteri şi pânze freatice de apă). În 1920 EMIL RACOVIŢĂ se întoarce în România, pentru a înfiinţa la Cluj primul Institut Speologic din lume, unde a rămas director până în 1947. 

EMIL RACOVIŢĂ a ocupat şi funcţia de Preşedinte al Academiei Române (1926-1929), ca apoi, între anii 1929-1930, să fie numit rectorul Universităţii din Cluj, unde a predat primul curs de biologie generală din România. Lucrarea „Evoluţia şi problemele ei”, aparută în 1929, abordează în mod foarte original teoria evoluţionistă, dezvoltând o perspectivă filogenetică şi sistematică asupra evoluţiei animalelor subterane.

Urmărind îndeaproape ţelul său, de a înţelege istoria naturală a domeniului subteran, a obţinut rezultate remarcabile prin programul său biospeologic: EMIL RACOVIŢĂ a explorat 1.200 de peşteri în Europa şi Africa, a strâns o colecţie de 5.000 de animale subterane şi a publicat peste 66 de lucrări despre fauna subterană, însumând aproape 6.000 de pagini.

Omul de ştiinţă EMIL RACOVIŢĂ moare în 1947, la 79 de ani, înainte să reuşească să reorganizeze Institutul de Speologie, aşa cum îşi dorea.

EMIL RACOVIŢĂ şi aventura din Antarctica

La vârsta de numai 25 de ani, EMIL RACOVIŢĂ este ales membru al Societății zoologice din Franța, potrivit Wikipedia. Este recomandat (1897) să participe ca naturalist al Expediției antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condusă de Adrien de Gerlache.

Această expediție, care pornește din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internațional, pe lângă belgieni, la ea participând și norvegianul Roald Amundsen ca ofițer secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski și geologul Henryk Arctowski.

Cu prilejul escalelor făcute în Chile și pe țărmurile strâmtorii Magellan, EMIL RACOVIŢĂ efectuează cercetări complexe asupra florei și faunei. În apropierea Țării Palmer din Antarctica, expediționarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei „Belgica” și câteva insule (una numită de EMIL RACOVIŢĂ insula Cobălcescu). Expediția mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii și insula Wiencke și Țara lui Danco, după numele celor doi membrii ai expediției care au pierit în această călătorie.

În perioada când „Belgica” a fost prizoniera ghețurilor (martie 1898 - februarie 1899) EMIL RACOVIŢĂ, împreună cu ceilalți oameni de știință, au înteprins numeroase observații și cercetări științifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuție științifică mai mare decât a tuturor expedițiilor antarctice anterioare luate la un loc. 

EMIL RACOVIŢĂ a înteprins un studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și altor păsări antarctice, care i-a adus o reputație bine meritată.

EMIL RACOVIŢĂ şi marea sa descoperire

În vara anului 1904, în timpul uneia din obişnuitele croaziere de cercetări pe care personalul laboratorului le întreprindea în bazinul răsăritean al Mediteranei, EMIL RACOVIŢĂ a făcut o vizită în Cueva del Drach, o renumită peşteră din Insula Mallorca. Aici, în apele întunecate ale unuia din marile lacuri pe care le adăposteşte această cavitate, el a capturat un mic crustaceu, încă necunoscut în ştiinţă şi pe care îl va descrie sub numele de Typhlocirolana moraguesi, potrivit emiracoviţă.blogspot.ro.

A fost descoperirea care va marca cea mai radicală cotitură din întreaga carieră de naturalist a lui EMIL RACOVIŢĂ. Translucid şi lipsit complet de ochi, acest animal purta amprenta atât pregnantă a adaptării lui la neobişnuitul mediu pe care îl oferă adâncurile subterane, încât EMIL RACOVIŢĂ a intuit imediat că studiul aprofundat al fiinţelor care trăiesc în peşteri poate contribui în mare măsură la desluşirea complicatelor mecanisme ale evoluţiei biologice. Şi s-a dedicat acestui studiu renunţând definitiv la cercetările sale oceanologice.

EMIL RACOVIŢĂ a început prin a consulta lucrările publicate de diverşi zoologi, constatând nu fără surprindere că ele conţineau o atât de pronunţată divergenţă de opinii, încât nu puteau servi la alcătuirea unei imagini de ansamblu asupra faunei cavernicole. EMIL RACOVIŢĂ trebuia, aşadar, să ajungă prin propriile lui mijloace la cunoaşterea lumii subpământene, ceea ce însemna explorarea unui număr cât mai mare de peşteri, situate în regiuni geografice dintre cele mai diferite.

Însă pentru a reuşi, avea nevoie de un ajutor, şi a avut şansa să îl găsească repede în persoana lui René Jeannel, un tânăr şi întreprinzător medic licenţiat şi în ştiinţe naturale. Începând din vara lui 1905, au pornit să exploreze împreună peşterile de pe cei doi versanţi ai Munţilor Pirinei şi au făcut-o cu atâta râvnă, încât EMIL RACOVIŢĂ a foarte curând în măsură să îşi ordoneze ideile într-o viziune unitară. A expus-o în celebrul său „Eseu asupra problemelor biospeologice”, apărut în 1907 şi despre care Jeannel va spune peste trei decenii că a fost de la bun început şi a rămas statutul fundamental al biospeologiei.

Oricât de important s-a dovedit a fi pentru viitorul biospeologiei, „Eseul” nu a reprezentat decât un început în gândirea autorului său. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul expediţiei antarctice, pentru valorificarea materialului colectat în cursul explorărilor speologice era nevoie de zoologi specializaţi în cunoaşterea diverselor grupe de animale, iar acţiunea acestora trebuia subordonată unui ţel comun: reconstituirea istoriei naturale a domeniului subteran. Ca urmare, EMIL RACOVIŢĂ a înfiinţat o insolită întreprindere ştiinţifică, numită „Biospeologica” şi pe care a dirijat-o secondat de Jeannel.

Ei aveau să i se asocieze 40 de colaboratori, unii dispuşi să se aventureze şi în adâncurile peşterilor, care şi-au unit eforturile pentru a desluşi tot mai multe enigme ale lumii subpământene şi datorită cărora programul iniţiat de EMIL RACOVIŢĂ a ajuns în 1919 la un bilanţ poate nesperat.

În principalele regiuni carstice din Europa şi nordul Africii fuseseră explorate aproape 800 de cavităţi subterane, din care fuseseră colectate 20.000 de animale cavernicole, iar sub genericul „Biospeologica” apăruseră 41 de lucrări ştiinţifice însumând 3.400 de pagini. Şi nu trebuie omis faptul că, în anii Primului Război Mondial, EMIL RACOVIŢĂ şi-a întrerupt absolut toate cercetările, ocupându-se exclusiv de conducerea spitalului militar amenajat temporar în Laboratorul „Arago”.

Google şi-a modificat, vineri, logoul pentru a-l sărbători pe EMIL RACOVIŢĂ, la împlinirea a 145 de ani de la naşterea savantului român, fondator al biospeologiei, biolog şi speolog, explorator şi academician, potrivit MEdiafax.

Noul logo este conceput sub forma unui desen, în care imaginea lui EMIL RACOVIŢĂ apare postată în interiorul primei litere "O" din cuvântul Google.

Totodată, logoul Google face referire la expediţia lui EMIL RACOVIŢĂ în Antarctica, în urma căreia savantul român a realizat un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor şi a pinguinilor.

Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

Motorul de căutare Google alege rar să omagieze o personalitate din România, modificându-şi logoul în acest sens. În galeria logourilor dedicate României în ultimii ani s-au numărat, în afară de EMIL RACOVIŢĂ, Constantin Brâncuşi, George Enescu, I.L. Caragiale, Sergiu Celibidache, Mărţisorul şi Ziua Naţională a României.

În acest an, Google a sărbătorit-o şi pe Maria Tănase, la 100 de ani de la naşterea cântăreţei.

Profesorul universitar si speologul clujean Iosif Viehmann, unul dintre discipolii savantului EMIL RACOVIŢĂ, a citit tot ce se putea citi despre aventura Belgicai spre Polul Sud, la care a luat parte savantul roman intre anii 1897-1899. In plus, isi aminteste si acum savuroase povesti pe care EMIL RACOVIŢĂ i le spunea, dupa 1945, cand s-au cunoscut la Institutul de Speologie de la Cluj. Sau detalii, multe dintre ele inedite, pe care apropiatii savantului roman i le-au incredintat dupa moartea lui Racovita, petrecuta in toamna lui 1947, scrie formula-as.ro.

"Trebuie sa retinem un lucru: corifeii expeditiei antarctice erau recunoscuti prin rezistenta lor la conditiile unei astfel de aventuri. EMIL RACOVIŢĂ nici macar nu a pus piciorul pe un schi inainte de Belgica si a trebuit sa schieze, sa-si coasa haine din blana de lup, a trebuit sa faca observatii pana la 400 de metri adancime in apa Oceanului inghetat de Sud, sa umble cu rachetele de zapada... Nu s-a simtit nici un moment ca acest om cazut din Iasi, de pe strada Pacurari, nr. 14, intr-o expeditie polara, e altceva decat americanul Cook sau norvegianul Amundsen, steaua stelelor, cel mai mare explo-rator al tuturor timpurilor.
EMIL RACOVIŢĂ - Aventura la Polul Sud

EMIL RACOVIŢĂ, printre gheţuri
 
Eu sunt omul in viata care a auzit de la Racovita si de la apropiatii lui detalii despre expeditie. Stiu de la profesorul elvetian Pierre Alfred Chappuis, colaborator al lui EMIL RACOVIŢĂ, si de la fostii asistenti ai savantului, cateva lucruri pe care, din politete sau din diplomatie, unii se feresc sa le rosteasca. Eu le rostesc!", spune profesorul Iosif Viehmann.

Viehmann are un capitol special in cursul pe care il preda la Universitatea "Babes-Bolyai", intitulat "Eroism in viata lui EMIL RACOVIŢĂ". Povestea expeditiei antarctice belgiene la care a luat parte savantul EMIL RACOVIŢĂ da culoare acestui curs pe care Viehmann il preda pe intuneric, insotit de nelipsitele diapozitive, exact dupa modelul invatat de la mentorul sau, in urma cu mai bine de 60 de ani.

Daca ti-a placut articolul, urmareste REALITATEA.NET pe FACEBOOK şi TWITTER!

COSMOPOLITAN | ECUISINE
Cosmopolitan.ro
Cum iti imbunatatesti creativitatea si imaginatia
STIRI | REALITATEA.NET
22 Septembrie, 15:57
ecuisine.ro
Paste spirale cu broccoli
STIRI | REALITATEA.NET
18 Septembrie, 17:25
ADEVARUL.RO
print
Upload fişiere:



Trimite
CELE MAI NOI ŞTIRI
CELE MAI CITITE ŞTIRI 3h 24h 7z 30z
Joburi
CELE MAI COMENTATE ŞTIRI
REALITATEA.NET foloseste cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigarii implică acceptarea lor. Află mai multe. X
Urmărește-ne

Urmărește REALITATEA.NET