Elevii de gimnaziu şi liceu aparţinând minorităţilor vor învăţa geografia şi istoria în limba română

Vicepreşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului, Ecaterina Andronescu (PSD), a anunţat luni că raportul pe Legea educaţiei a fost finalizat şi depus la Biroul Permanent al Senatului cu semnătura sa şi a secretarului Comisiei, Nicolae Robu, urmând a tot luni BP să ia în discuţie punerea pe ordinea de zi de plenului a legii.

Senatorul PNL, Nicolae Robu, a prezentat o serie de prevederi din noua Lege a învăţământului, între care a enumerat învăţământul obligatoriu de 11 ani şi acordarea unor facilităţi pentru educaţia în limba minorităţilor naţionale.

"Noi ne-am gândit la un sistem în care ciclizarea este făcută pe patru ani la învăţământul primar, patru ani la învăţământul gimnazial şi apoi am găsit studiilor încă cel puţin doi, fie pe o filieră formatoare de meseriaşi - la şcoala profesională - fie pe filiera liceeală. În plus, am adăugat obligativitatea frecventării grupei mari devenită grupa pregătitoare pentru şcoală. Aşadar, în forma în care am adus legea învăţământul în România este obligatoriu timp de 11 ani", a spus Robu.

De asemenea, senatorul PNL a explicat modalitatea în care elevii aparţinând minorităţilor naţionale vor putea să frecventeze cursurile. "Am prevăzut că legea sprijină învăţământul în limbile minorităţilor, dar am avut grijă ca aceeaşi lege să şi descurajeze segregarea pe criterii etnice. Am prevăzut ca limba şi literatura română să fie predate în învăţământul primar, după manuale speciale, iar în învăţământul gimnazial şi liceeal predarea să se facă după manuale identice cu cele de la învăţământul în limba română. Istoria României şi geografia României, noi ţinem la aceste denumiri, aici trebuie să se regăsească atât istoria etniei dominante cât şi, aşa cum este firesc şi în semn de respect, din istoria altor comunităţi etnice. În învăţământul primar predarea se face în limba minorităţii după manuale în limbile minorităţilor, dar identice cu cele de la învăţământul în limba română. În învăţământul gimnazial şi liceeal predarea se face în limba română cu manuale identice cu cele de la învăţământul în limba română, dar cu un rezumat în limba maternă a minorităţii respective la sfârşitul fiecărei lecţii", a declarat Robu.

Senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, a explicat faptul că trei universităţi sunt recunoscute prin actuala lege ca având caracter multicultural. "Un element de noutate în această lege faţă de legea precedentă este recunoaşterea celor trei mari universităţi din România care au limbi în secţii sau ani cu predare în limba maternă ca universităţi multiculturale: Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea de medicină din Cluj Napoca şi Universitatea de Artă din Tîrgu Mureş", a spus Andronescu. Ea a mai precizat că şi doctoratul va putea fi susţinut în limba maternă.

La rândul său, senatorul PN,L Cristian Ţopescu, a subliniat modalitatea în care au lucrat membrii comisiei în ultimele zile, în contextul în care preşedintele, Mihail Hărdău (PDL), precum şi ceilalţi membrii ai comisiei din partea puterii au refuzat să ia parte la lucrări. "Sper să nu se interpreteze ceea ce spun eu ca o ironie. Preşedintele comisiei, domnul Hărdău, este un apicultor pasionat. De mai multe ori, dumnealui ne-a povestit lucruri interesante despre felul în care se petrec lucrurile într-un stup, unde, pe lângă albine harnice, există şi trântori. La fel s-a întâmplat în ultimele zile şi în comisia noastră. Trântorii, în număr de cinci, au stat acasă, iar ceilalţi, în număr de şase, au venit la comisie şi au lucrat în şedinţe maraton, uneori până târziu în noapte pentru a finaliza raportul comisiei pentru legea Educaţiei", a declarat Ţopescu.