Documentele WikiLeaks au dezvăluit de mai multe ori, aspecte din Egiptul lui Hosni Mubarak, începând de la rolul armatei şi violenţa poliţiştilor, până la finanţarea americană a opoziţiei. Publicaţia franceză L'Express a prezentat o imagine a Egiptului bazată pe dosarele secrete diplomatice.
Trei note diplomatice americane evocă folosirea torturii de către poliţia egipteană, devenită "o obişnuinţă". Tortura şi brutalitatea poliţiei sunt foarte răspândite. "Poliţia foloseşte metode brutale mai ales pentru a obţine declaraţii de la infractori, dar şi de la protestatri sau de priznieri politici", scria o notă din ianuarie 2009. O altă notă, din februarie 2010 subliniază că cele mai grave cazuri de tortură se înregistrează în procesele pentru crimă, pentru care presiunea Ministerul de Interne pentru a obţine dezvăluiri este foarte mare.
Guvernul egiptean a recunoscut în ultimii cinci ani aceste derive. 15 poliţişti au fost condamanţi, dar autorităţile "nu au reuşit să transforme poliţia şi serviciile de securitate în instituţii care servesc interesul public, în ciuda sloganelor oficiale care susţin acest lucru. Acestea rămân instrumente ale puterii, a căror misiune este să protejeze regimul".
Tot din documentele WikiLeaks aflăm şi cui a vrut Murabak să închidă gura prin cenzurarea conexiunilor de internet: celor 160.000 de blogeri care, printre altele, scriu şi despre politica internă, despre derivele guvernului egiptean, inegalităţile dintre bărbaţi şi femei sau despre modul în care sunt acordate permisele de conducere.
30% dintre bloguri sunt politice, majoritatea aparţinând unor tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani, studenţi, militanţi politici, jurnalişti sau "cetăţeni obişnuiţi", cărora internetul le-a permis să lărgească semnificativ tematica discuţiilor publice.
Preşedintele Mubarak, aflat la putere de 30 de ani, este cel mai apropiat aliat arab al Statelor Unite. Armata egipteană a beneficiat anul trecut la subevnţii americane de 1,3 miliarde de dolari. Vineri însă, Statele Unite au intervenit făcând presiune asupra partenerului lor: preşedintele Barack Obama a cerut reforme politice concrete şi încetarea violenţelor.
Referitor la relaţia între cele două ţări, documentele WikiLeaks au dezvăluit că Statele Unite nu au finaţat doar armata egipteană, ci au şi susţinut organizaţiile de promovare a democraţiei în Egipt.
Agenţia SUA pentru dezvolatare internaţională prevedea alocarea a 66,6 milioane de dolari în 2008 şi a 75 de milioane de dolari în 2009 unor programe egiptene pentru democarţie şi guvernanţă, se arată într-o notă a ambasadei americane de la Cairo, din decembrie 2007.
Acest lucru l-a iritat pe preşedintele Mubarak "profund sceptic cu privire la rolul SUA în promovarea democraţiei" şi pe fiul acestui, Gamal, prezentat adesea drept succesor al acestuia. Ministrul egiptean pentru Cooperare Internaţională a cerut chiar Statelor Unite să înceteze finaţările pentru oragnizaţiile democratice "pentru că nu au fost corect înregistrate ca ONG-uri".
Armata, chemată în ajutor de către preşedintele Mubarak are un rol foarte important în sistem. Atitudinea sa în timpul protestelor va fi crucială. Instituţia are 468 500 de soldaţi activi şi 479 000 de rezervişti, dar se menţine ascunsă de privirile publicului. În toate sectoarele industriale şi comerciale sunt instalaţi militari, ceea ce face din armata egipteană o întreprindere "aproape comercială".
Dacă în 2007, aramata nu agrea preluarea conducerii egiptului de către Gamal Mubarak, documente din 2009 arată că fiul preşedintelui ar putea fi susţinut pentru preluarea puterii.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M