În lumea jurnalismului se spună că dacă un eveniment nu este relatat de presă, el nu există, de fapt, pentru public. Prin urmare, dacă jurnaliştii nu informează oamenii despre problemele de mediu existente, ei nu vor ştii că există. Iar după informare, este nevoie de educare. Lorita Constantinescu, director de comunicare EcoRom Ambalaje, ne spune de ce este nevoie de presă în lumea protecţiei mediului.
EcoRom Ambalaje este o organizaţie înfiinţată de către industrie şi acţionează că o interfaţă pentru o misiune în interesul public: protejarea mediului înconjurător prin respectarea angajamentelor privind atingerea obiectivelor de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje
Reporter: În ultima vreme, la noi în ţară există multe ONG-uri şi companii care luptă pentru protecţia mediului - de la colectare selectivă si reciclare, la reducerea poluării aerului, apelor, protecţia pădurilor etc. Ele au însă nevoie de ajutor şi din partea mass media. Credeţi că presa este suficient de interesată de acest subiect?
Lorita Constantinescu: Componenta de mediu începe să fie o prioritate pentru toate segmentele societăţii româneşti, cu impact real asupra politicilor, a activităţii oricărei structuri şi individ. Protecţia mediului nu mai este apanajul unor idealişti din ONG-urile de mediu sau a campaniilor de faţadă. Presă are un rol important în aceast context şi nu este suficient doar să fie interesată de subiect.
O tendinţa pe care am observat-o este, din păcate, magia subiectelor negative despre mediu. Desigur, este normal să fie semnalate aspectele care nu funcţionează, însă trebuie să existe un echilibru - prezentarea bunelor practici încurajează, ele pot fi un stimul şi o locomotivă în schimbarea atitudinilor şi a comportamentelor. De aceea, după părerea noastră, încurajarea iniţiativelor de mediu ar trebui să fie o prioritate şi o practică des întâlnită pentru jurnalişti. Un articol care prezintă o bună practică este un punct câştigat în luptă de cucerire a interesului oamenilor pentru problematicile de mediu.
În străinătate, jurnalismul de mediu este foarte răspândit şi apreciat. La noi în ţară, ştirile şi articolele de mediu nu ocupă un loc prea important în mass media. De ce credeţi că există această situaţie?
Din păcate, cultura noastră, a românilor, în ceea ce priveşte problematicile de mediu, abia acum începe se se formeze. Este o realitate faptul că mulţi dintre noi încă tratează aspectele de mediu că pe un subiect secundar, şi nu prioritar, aşa cum ar trebui să fie. Şi asta cred că se repercutează şi în interesul arătat de mass media subiectelor de mediu. Este adevărat că presă trebuie să răspundă cerinţelor / intereselor în materie de subiecte ale cititorilor. La fel de adevărat este însă că unul din rolurile de bază ale jurnalismului este, dincolo de informare, acela de educare. De aici importantă înţelegerii şi însuşirii unei atitudini care să susţină problematicile de mediu a jurnaliştilor.
Oare pot jurnaliştii să îi educe pe români în problemele de mediu?
Cu siguranţă, da. Dar numai prin perseverenţă, care trebuie să aibă în spate o înţelegere a importanţei abordării problematicilor de mediu în materialele de presă. Ceea ce vreau să spun este că numai un jurnalist care crede în asta va putea transmite mai departe, către cititorul sau, mesaje percutante, care să ducă, în timp, la o schimbare de atitudine şi, de ce nu, de comportamente. Un subiect de mediu căruia i se da importantă cuvenită într-un spaţiu de ziar, să spunem, va avea cu siguranţă un impact asupra cititorului. Şi nu trebuie să fie neapărat un subiect de "breaking news” pentru a fi abordat de presă. Orice ştire - cu valoare de informaţie, desigur - pe problematici de mediu ar trebui încurajată şi abordată în materialele de presă. Numai astfel îi vom da mediului importanţa cuvenită şi mass media va putea să aibă un rol în educarea românilor.
Credeţi că românii sunt interesaţi de problemele de mediu? Sunt ei mai receptivi la acest subiect dacă li se acordă mai mult interes în mass media?
Părerea mea este că românii încep să fie din ce în ce mai receptivi la problematicile legate de mediu. Pornind de la exemple concrete - colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje - şi chiar extrapolând, la celelalte problematici de mediu. În ceea ce priveşte colectarea selectivă, de exemplu, remarcăm schimbări majore de percepţie şi mai ales de comportament de la un an la altul. Ceea ce este încurajator. Din ce în ce mai mulţi oameni sunt deschişi mesajelor noastre, declară că le sunt familiare containerele colorate şi se arată interesaţi de reciclare. Deschiderea faţă de mesajele noastre este un pas important, credem noi. Nu suficient pentru a schimba şi comportamente, ele se schimbă mai greu, dar important este că se pot schimba.
Asta nu înseamnă că nu mai avem un drum lung de parcurs. Din păcate, încă ne lovim de atitudini de genul: „dar de ce să fac un efort? Eu ce câştig din asta?”, ceea ce nu este normal pentru secolul XXI - care înseamnă, ştim cu toţii, resurse limitate, grad de poluare din ce în ce mai mare etc.
Dar aici intervine şi rolul presei - extrem de important, după părerea noastră - în formarea unei conştiinţe şi a unei atitudini responsabile faţă de mediu.
Ce aţi observat în anii de când s-a înfiinţat EcoRom: românii au învăţat să colecteze selectiv ambalajele, sunt mai bine informaţi în legătură cu reciclarea decât în trecut?
În cei 7 ani de când suntem pe piaţă, unul dintre cele mai importante aspecte pe care le-am observat a fost evoluţia
sistemului de colectare selectivă de la an la an şi a mentalităţii românilor în acest sens. Dacă la început doar agenţii economici erau obligaţi să îşi atingă ţintele de reciclare, acum este necesar că şi populaţia să colecteze selectiv - având în vedere că 60% din ambalajele puse pe piaţă se regăsesc la populaţie şi doar 40% în circuitul industrial-comercial. Românii sunt din ce în ce mai receptivi la mesajele de colectare selectivă şi reciclare şi acest lucru se vede în cantităţile colectate de la populaţie. De exemplu, anul trecut am reciclat peste 25.000 de tone de deşeuri colectate de la populaţie, cu 60% mai mult decât în 2009.
Lucrurile merg, într-adevăr, mai greu şi este un drum lung până la alinierea cu nivelul european, însă noi credem că se poate, suntem pe drumul cel bun. Este o luptă cu mentalităţile şi responsabilitatea, în încercarea de a-i face pe români să conştientizeze importantă şi beneficiile unui astfel de sistem de colectare selectivă. Însă, tot mai mulţi oameni sunt dispuşi să facă acest lucru, atâta timp cât au la dispoziţie infrastructura necesară, ceea ce este un semn încurajator.
Anul acesta sustineti sectiunea de Mediu la concursul "Tânărul Jurnalist al Anului 2010". Credeţi că astfel veţi reuşi să îi stiumlaţi pe tinerii jurnalişti să se dedice şi problemelor de mediu?
Nu este primul an în care susţinem secţiunea de Mediu a concursului dedicat tinerilor jurnalişti. Ne-am implicat şi anul acesta tocmai pentru că noi credem în importanţa rolului mass-media în societate, în informarea şi educarea populaţiei. Jurnalismul de mediu este un domeniu extrem de interesant şi din ce în ce mai de actualitate. Susţinem tinerii jurnalişti să se dedice problemelor de mediu şi implicarea în acest concurs reprezintă unul dintre demersurile noastre în acest sens. Nu este un stimulent, cât este o dovadă că noi le apreciem interesul şi devotamentul.
În plus, România se află acum într-un moment important în ceea ce priveşte colectarea selectivă şi ţintele de reciclare, când trebuie să aibă loc schimbări majore, de la legislaţie până la atitudinea şi comportamentul oamenilor. În acest context, recunoaştem rolul-cheie al presei. Este, dacă vreţi, unul din partenerii strategici pe care ne bazăm în acest proces de schimbare.
De ce companiile din România susţin jurnalismul de mediu?
Aşa cum spuneam şi mai sus, problematicile legate de mediu trebuie să devină o prioritate pentru toată lumea, pornind de la autorităţi şi până la societatea civilă sau mass media; şi, desigur, pentru companii. Toţi aceştia au început să internalizeze politicile de mediu. Companiile sunt printre primele vizate, datorită legislaţiei dar şi a inovării. Eco-Rom Ambalaje este o dovadă clară în acest sens: peste 2000 de producători din România îşi îndeplinesc obligaţiile de mediu prin investiţii în reciclare, educaţie şi servicii de colectare selectivă a deşeurilor. Şi, mai nou, în programe de prevenirea a deşeurilor, ceea ce se rezumă, pe scurt, la eco-design - de ambalaj precum şi al întregului proces de producţie şi livrare a unui produs, astfel încât impactul ambalajelor să fie cât mai mic asupra mediului.
Exemplele pot continua. Companiile au nevoie să comunice aceste aspecte societăţii în care activează - iar aici intervine rolul presei în atingerea publicului larg. O reacţie firescă este deci aceea de încurajare a jurnaliştilor care abordează teme de mediu.
În plus, domeniile de mediu sunt complexe şi în continuă evoluţie. Trebuie să le înţelegem şi să le comunicăm că atare.
Ce aşteptări aveţi de la jurnaliştii care se ocupă de mediu?
În primul rând, consider că aşteptările sunt de ambele părţi: atât de la noi către ei, cât şi viceversa. În ceea ce ne priveşte, un jurnalist care abordează problematică de mediu trebuie să fie, înainte de toate, interesat de ceea ce scrie. Şi când vorbesc despre interes, mă refer la dorinţă de informare, alternată, bineînţeles, cu o documentare specifică şi temeinică. De asemenea, apreciem obiectivitatea, diversitatea şi originalitatea în redactarea materialelor. Ei trebuie să fie conştienţi de rolul lor - nu doar să informeze oamenii, ci şi să educe, finalitatea fiind formarea unui comportament responsabil. Sigur, ne aşteptăm că jurnaliştii să dea dovadă de profesionalism, care să se reflecte atât în materialele redactate, cât şi în comportamentul lor cotidian.
Entuziasmul şi încrederea în schimbare, în evoluţia atitudinii românilor faţă de mediu ar trebui să se numere printre calităţile unui jurnalist de mediu; el trebuie să creadă în ceea ce scrie, pentru a ajunge cu adevărat la cititori şi pentru ca mesajele sale să fie percutante.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M