Dumitru Haşegan: Primele rezultate ale experimentului românesc pe Staţia Spaţială vin în toamnă

Cresterea şi Supravietuirea Fungilor Coloraţi în Spaţiu (CFS-A) este un experiment ce are ca scop determinarea efectelor pe care le are microgravitaţia şi radiaţiile cosmice asupra creşterii şi supravieţuirii speciilor de fungi. Experimentul a fost coordonat de Dumitru Haşegan de la Institutul de Ştiinte Spaţiale din Bucureşti.

Experimentul a constat în expunerea la condiţiile mediului extraterestru, microgravitaţia şi radiaţiile cosmice, a patru containere. Trei dintre acestea conţin culturi pe mediu nutritiv, iar un container conţine spori.

Primele trei containere s-au întors pe Pământ cu naveta Discovery, iar cel de-al patrulea a rămas la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, urmând a fi adus pe Terra în toamnă, cu o navetă Soyuz.

Domnul Dumitru Haşegan a precizat pentru REALITATEA.NET următoarele etape ale experimentului şi ne-a împărtăşit şi celelalte proiecte ale Institutului şi ale Agenţiei Spaţiale Române.

Când o să avem primele rezultatele ale experimentului CFS-A?

Dumitru Haşegan: După recuperarea containerelor de zbor ale experimentului CFS-A s-a trecut imediat la studiul probelor de zbor în comparaţie cu probele de control de la sol. Analizele biologice sunt laborioase şi se desfăşoară în Institutul de Biologie al Academiei Române din Bucureşti precum şi în alte laboratoare specializate din institute din Europa. Desigur că cercetarile durează şi sperăm ca până în toamnă să existe rezultatele ştiinţifice aşteptate.

Ce alte experimente româneşti vor fi realizate în spaţiu în viitorul apropiat?

Dumitru Haşegan: Într-un consorţiu condus de Agenţia Spaţială Română, din care Institutul de Ştiinţe Spaţiale face parte, s-a realizat primul satelit românesc, „GOLIAT” care este un microsatelit de tip CubSat. Satelitul este gata, a fost testat şi aprobat de ESA pentru a fi lansat cu o racheta ESA – Vega. În prezent se aşteaptă lansarea, care se sperăm să aibă loc în luna septembrie 2011.

Scopurile satelitului sunt:  dezvoltarea unei misiuni complete de nanosatelit, realizarea modelului de zbor, realizarea unui staţii de sol şi a unui centru de control, realizarea de experimente ştiinţifice în zbor cosmic: detecţia de micrometeoriţi, măsurarea dozei integrale de radiaţii cosmice pe orbita circumterestră şi observarea Pământului.

Printre scopurile sale se mai numără şi dezvoltarea aparaturii ştiinţifice necesare şi crearea competenţelor şi capabilităţilor în domeniu prin realizarea şi dezvoltarea unei echipe de specialişti precum şi a infrastructurii necesare.

La ce proiecte mai lucrează Institutul de Ştiinte Spaţiale Român şi Agenţia Spaţială Română?

Dumitru Haşegan: Institutul de Ştiinte Spaţiale, Bucureşti-Măgurele, îşi desfăşoară majoritatea activităţii de cercetare în colaborări internaţionale cu organizaţii internaţionale, mari centre de cercetări europene precum şi institute şi universităţi, în special din Europa.

În domeniul spaţial, colaborăm la misiunile şi proiectele Agenţiei Spaţiale Europene-ESA:

• Misiunea “CLUSTER”
• Misiunea “PLANK”
• Proiectul “Cercetări cinetice şi experimentale ale plasmei planetelor Pământ şi Venus”
• Proiectul “Coloured Fungi in Space”
• Proiectul “Centrul de calcul GRID pentru aplicaţii spaţiale”
• Proiectul “Staţie de lucru portabilă pentru Telemedicină”
• Misiunea “EUCLD”
• Proiectul “Procese de Plasma în Sistemul Vânt Solar-Magnetosfera-Ionosfera”
• Microsatelit  «GOLIAT » – Proiect Naţional selectat de ESA

Lucrăm şi la proiectul “Analize comune a observaţiilor magnetice de sol şi a datelor spaţiale pentru studiul relaţiilor cu activităţile seismice şi dinamica sistemului Magnetosfera-Vânt Solar”.

Alte proiecte internaţionale:

• Experimentul “ALICE” de la CERN, Geneva, Elveţia
• Experimentul “MoEDAL” de la CERN, Geneva, Elveţia
• Experimentul “Reacţii cu fascicole de nuclee radioactive relativiste-R3B” din cadrul Proiectului “FAIR” de la GSI, Darmstadt, Germania
• Experimentul european “ANTARES”
• Experimentul european “Km3Net” – proiect european FP7
• Proiectul “Cooperare europeană în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice ESSEM” – Programul european COST
• Proiectul “Reţea Regională Balcani-Marea Neagră-Marea Caspică pentru studii de Space Weather”
• Proiectul “BEQUEREL” de la Institutul Unificat pentru Cercetări Nucleare – IUCN, Dubna, Federaţia Rusă
• Experimentul ““Broad Range Hadron Magnetic Spectrometers-BRAHMS” - RHIC (Relativistic Heavy Ion Collider) –  Brookhaven National Laboratory, USA