Anunţul independenţei Kosovo a dat startul unui duel diplomatic între puterile lumii. Susţinătorii acestui demers s-au reunit în jurul Statelor Unite, în timp ce adversarii au de partea lor Rusia.

Rusia face toate demersurile posibile pentru a anula declaraţia de independenţă. Moscova, care are de partea ei Serbia şi şase ţări europene - Cipru, Slovacia, Spania, Bulgaria, Grecia, România, a solicitat şi a obţinut o întrunire de urgenţă a Consiliul de Securitate al ONU. Temerile Rusiei se referă la declanşarea efectului domino după cazul Kosovo.

Republicile separatiste Transnistria, Cecenia, Abhazia şi Osetia de Sud au anunţat că au dreptul şi vor cere fie Naţiunilor Unite şi Rusiei să le recunoască independenţa. De asemenea, un înalt-oficial palestinian a declarat ieri că teritoriile sunt mai îndreptăţite decât Kosovo să devină un stat independent. Statele Unite au respins, însă, această paralelă.

Autorităţile de la Belgrad îl consideră ca principal vinovat pentru pierderea provinciei Kosovo pe ambasadorul la Washington care nu a reuşit să facă nimic pentru a împiedica Statele Unite să susţină independenţa provinciei. Diplomatul a fost primul rechemat la post, urmat de ambasadorii din Turcia şi Franţa.

De cealaltă parte, preşedintele Bush a declarat că poporul kosovar este liber în urma declarării independenţei Kosovo şi că Statele Unite susţin noul stat. Marea Britanie, Franţa, Albania, Italia, Austria şi Germania au salutat şi ele, până acum, independenţa.

În Polonia, însă, preşedintele Lech Kaczynski a amânat adoptarea unei decizii privind recunoaşterea independenţei Kosovo. La Varşovia, aceasta este o nouă problemă de politică externă care generează un conflict între Guvern şi preşedinţie.