Foto: NewsIn

Cererea de avizare a începerii urmării penale pe numele lui Năstase şi Mitrea a fost trimisă Camerei Deputaţilor la începutul lunii aprilie a acestui an, dar a fost supusă votului abia la finalul lunii iunie. Votul a fost anulat din lipsă de cvorum, iar deputaţii au plecat în vacanţă.

Dar Parlamentul nu este decât ultima redută în spatele căreia s-au baricadat cei doi demnitari. Mai înainte a fost Curtea Constituţională. Când dosarul Zambaccian, în care este cercetat Adrian Năstase, a ajuns în instanţă, Curtea a decis că şi foştii miniştri au nevoie de avizul preşedintelui ţării. Drept urmare, dosarul s-a întors la procurori. Aceştia au cerut, în septembrie 2007, avizul preşedintelui Băsescu. Imediat, Tudor Chiuariu, pe atunci ministrul Justiţiei, şi el cercetat penal, a desfiinţat comisia specială prezidenţială care trebuia să dea avizul. Au urmat şase luni de blocaj, iar la începutul acestui an, Traian Băsescu a dat avizul de urmărire penală. Din nou s-a interpus Curtea Constituţională, care a hotărât că miniştrii parlamentari nu pot fi anchetaţi decât cu acordul camerei din care fac parte. În schimb, miniştrii care nu sunt membri ai Parlamentului pot fi urmăriţi penal doar cu acordul şefului statului.

În ultimele săptămâni, DNA a mai cerut Parlamentului avizul pentru începerea urmării penale împotriva lui Adrian Năstase în alte două dosare. Fostul premier a fost pus deja sub urmărire în dosarul Trofeul Calităţii sub acuzaţia că a beneficiat ilegal de fonduri în campania electorală din 2004. Pentru începerea urmării penale în acest dosar nu a fost nevoie de avizul Parlamentului pentru că Năstase este cercetat în calitate de lider de partid, nu de ministru sau parlamentar.

Camera Deputaţilor s-a reunit miercuri în sesiune extraordinară, convocată la cererea preşedintelui Băsescu, pentru a decide dacă Adrian Năstase şi Miron Mitrea pot fi urmăriţi penal de DNA, votul PSD fiind hotărâtor.