Adrian
şi Cornelia au ajuns la vârsta pensionării. Au afacerea lor şi o casă
de poveste. Încăperile s-au golit însă, când fiul lor a plecat în
Capitală. Cei doi soţi nu au stat mult pe gânduri şi au început să
colinde centrele de plasament. Poveştile copiilor i-au impresionat atât
de tare, încât nu s-au putut opri la unul sau doi, ci au luat acasă,
cu timpul, opt suflete.
''A fost în momentul în care am crezut că nu o să mai fie speranţă, n-o
să mai fie viaţă frumoasă, n-o să mai fie Crăciun, n-o să mai fie
nimic, o să trăim mereu în viaţa gri'', povesteşte unul dintre copiii crescuţi de cei doi asistenţi maternali.
Au învăţat însă repede să zâmbească.
''Am fost cu ei la mare, am fost în Bucureşti, i-am dus în Banat, în Moldova'', spune Cornelia.
Între timp, copiii au crescut, iar unii şi-au întemeiat familii. Şase
dintre ei sunt însă în continuare sub acoperişul Corneliei. Iar femeia
are de muncă. Numai într-o singură zi, prepară 25 de litri de ciorbă
şi taie 4 pâini.
Îngrijirea Corneliei nu s-a oprit la hrană sau îmbrăcăminte.
''Cel mai important am invăţat să fim uniţi, să nu furăm, dacă ne trebuie ceva să cerem. Şi mai mult decât atât, să fim oameni'', spune adolescenta familiei.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M