Mai mult de jumătate dintre români nu se spală pe mâini după ce merg la toaleta, potrivit unui studiu dat publicităţii de Ministerul Sănătăţii. În lume, peste un milion de oameni mor anual din cauza bolilor pe care le provoacă murdăria.
Ministerului Sănătăţii împreună cu unul dintre producătorii de săpunuri a început o campanie în şcoli pentru ca elevii să-şi înveţe şi părinţii despre riscurile la care se expun din cauza murdăriei.
Alfred Bulai: În condiţiile în care trăieşti într-o societate în care există o lume rurală, medievală, este greu ca practicile de igienă să devină o regulă
Igiena precară la români este o problemă reală, însă sociologii spun că trebuie să ţinem cont şi de faptul că în România, din cauza lipsei de infrastructură şi facilităţi, anumite categorii de oameni nu au acces la apă sau produse minime de igienă.
"În condiţiile în care trăieşti într-o societate în care există încă o lume rurală, medievală, practicile de igienă sunt îngreunate. Comportamentele de igienă devin o regulă atunci când există facilităţi. Iar în România ele nu există peste tot. Duşurile zilnice sunt un non-sens pentru cineva care nu are apă caldă", a declarat pentru REALITATEA.NET, sociologul Alfred Bulai. Acesta a adăugat că atunci când în unele zone din România vor fi create infrastructura şi facilităţile care să ducă la un comportament de igienă dezirabil, "deprinderile nu se vor produce atât de rapid".
În plus, pentru a studia comportamentul românilor vizavi de spălat, trebui să ţinem cont de mai mulţi factori, printre care politicile anumitor companii de a-şi vinde produsele sau faptul că trăim într-o societate de consum care promovează ideea că tot ce există pe piaţă este bun şi trebuie cumpărat.
"Comportamentul vizavi de igienă are un substrat ideologic, în sensul în care se promovează anumite tipuri de modele în societate. Modul occidental are la bază politicile de marketing, de a vinde cât mai multe lucruri, şi de aici o presiune fantastică în societate legată de mai multe tipuri de comportament", a explicat sociologul.
În plus, acesta a adăugat că psihoza care se poate crea vizavi de practicile de spălat, poate să fie o exagerare. "Este adevărat, există o problemă reală legată de spălatul mai rar în cazul unor categorii de persoane, pe de altă parte nici nu trebuie să se creadă că am avea nevoie de toate produsele de pe piaţă şi că tot ceea ce este promovat în societate, din motive economice, este şi bun".
Chiar dacă datele studiilor au o bază reală, Alfred Bulai precizează că "ele trebuie privite cu circumspecţie. Nu trebuie să luăm de bun orice informaţie la nivel maximal"
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M