În acest dosar, România, Ungaria, Austria, Spania, Franţa, Italia, Slovenia, Luxemburg şi Grecia sunt gata să meargă spre o procedură numită "de cooperare sporită" şi să adreseze o cerere în acest sens Comisiei Europene, potrivit unei surse europene.

Reprezentanţii acestor ţări şi-au anunţat decizia în cursul reuniunii miniştrilor Justiţiei de la Bruxelles şi şi-au informat partenerii cu privire la intenţia de a trimite Comisiei Europene această solicitare.

Franţa, care prezidează această reuniune, nu s-a pronunţat, din cauza obligaţiei de neutralitate, însă această ţară va fi cea de a noua care solicită procedura, potrivit unor surse diplomatice.

Alte cinci ţări - Germania, Belgia, Portugalia, Lituania şi Slovacia - "reflectă" asupra oportunităţii de a se alătura acestei iniţiative.

Niciunul dintre partenerii lor europeni nu s-a opus lansării acestei proceduri, chiar dacă unele state şi-au exprimat rezerve.

Delegaţia estonă, îngijorată de apariţia unei Europe cu două viteze, a spus că s-ar deschide "cutia Pandorei" în cazul unei astfel de decizii, îngrijorare împărtăşită de Polonia, Cehia, Finlanda şi Letonia.

Riscul divizării UE este principalul reproş adus procedeului de cooperare sporită, prevăzut de Tratatul de la Amsterdam din 1997. Însă Europa este deja divizată în mai multe domenii, din cauza derogărilor acordate unor state, mai ales Marii Britanii, Irlandei şi Danemarcei. Doar 15 ţări au adoptat moneda euro până în prezent, iar 24 din Cele 27 sunt membre ale spaţiului Schengen.

Însă procedura cooperării sporite nu a fost niciodată folosită. Ea va fi activată pentru a se ocoli refuzul exprimat de Suedia faţă de propunerile Comisiei Europene pentru ajutarea cuplurilor binaţionale europene în "jungla" legislativă, complexă şi uneori restrictivă în ceea ce priveşte divorţurile. "Suedia nu va participa la acest mecanism, însă nu avem niciun motiv să-l blocăm", a declarat, vineri, Magnus Garner, secretar de stat suedez.

Comisia va trebui acum să fie sesizată oficial cu privire la cererea de cooperare sporită. "O vom examina, însă vrem să vedem toate consecinţele pe care le implică", a declarat comisarul pentru justiţie, Jacques Barrot. Propunerea, care trebuie aprobată cu o majoritate calificată, "se va referi la legea aplicabilă pentru divorţurile" binaţionale, a precizat el. "Nu este vorba despre o armonizare a textelor", a subliniat Barrot. "Vrem să evităm riscul unei Europe divizate pe un subiect atât de delicat", a explicat el.

"Cooperarea sporită nu este un instrument împotriva Europei, ci un mijloc de a convinge unele state cu ajutorul altor ţări. Este un instrument de convingere", a declarat ministrul francez al justiţiei, Rachida Dati, care a respins ideea unei "divizări". "Subiectul interesează toate statele, oricare ar fi poziţia lor, pentru că se referă la viaţa personală a oamenilor", a subliniat ea.

În UE sunt efectuate anual 350.000 de căsătorii binaţionale şi sunt pronunţate 170.000 de divorţuri, a precizat ea.