Saddam Hussein a refuzat să pledeze vinovat sau nevinovat la deschiderea de luni a celui de-al doilea proces. Fostul lider de la Bagdad şi cei şase coacuzaţi răspund de această dată acuzaţiilor de genocid împotriva kurzilor, din anii '80, soldată cu cel puţin o sută de mii de morţi.

Procesul care se desfăşoară la Înaltul Tribunal Penal irakian ar putea dura mai multe luni. Început pe 19 octombrie anul trecut, verdictul primului proces al "Leului din Bagdad" este aşteptat pe 16 octombrie. Saddam Hussein riscă pedeapsa cu moartea în ambele procese.

Saddam a refuzat să se identifice la deschiderea audierii, apoi l-a criticat pe judecător, şiitul Abdallah al-Ameri. "Sunteţi aici în numele ocupantului, nu în cel al Irakului. Numele meu este cunoscut de irakieni şi de întreaga lume", a spus el, înainte de a se prezenta drept Saddam Hussein, preşedintele Republicii Irak şi comandantul forţelor armate.

La fel ca şi la primul proces, numele judecătorului care prezidează lucrările, Abdallah al-Ameri, a fost păstrat secret pentru mai mult timp. În primul proces, în care Saddam a răspuns pentru masacrarea a 148 de şiiţi la Dujail, primul judecător a demisonat, iar trei avocaţi au fost ucişi.

O echipă de 40 de avocaţi, dintre care doar patru vor participa la şedinţe, sunt reprezentanţii părţii civile kurde. Saddam Hussein şi cei şase coacuzaţi, printre care şi generalul Ali Hassan al-Majid, cunoscuţi de toţi drept "Chemical Ali" sunt apăraţi de o echipă de 12 avocaţi.

Campania "Anfal", din anii '80, ordonată de Saddam, a avut ca scop înăbuşirea insurecţiei naţionaliste a kurzilor. În confruntarea cu gherilele kurde, trupele irakiene sunt acuzate că au atacat de fapt sate cu oameni nevinovaţi, unde au folosit arme chimice.