Dictatura îşi trăieşte a doua viaţă acum, consideră Herta Muller

UE a ignorat modul în care fostele ţări comuniste abordează moştenirea totalitaristă, în condiţiile în care foşti ofiţeri din poliţia secretă ocupă funcţii importante, a declarat laureata premiului Nobel pentru literatură Herta Müller, citată de EUobserver.

Herta Müller, de origine română, şi-a axat majoritatea romanelor şi eseurilor pe viaţa în timpul dictaturii, sub constanta intimidare a Securităţii.

În cel mai recent roman al său, "Atemschaukel" (Leagănul Respiraţiei), pentru care a obţinut premiul Nobel anul trecut, scriitoarea descrie deportările în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică, aşa cum le-au trăit părinţii ei.

Aflată marţi la Bruxelles, pentru a-şi promova cartea, Mueller s-a concentrat pe prezent, exprimându-şi nemulţumirea pentru că UE nu a exercitat presiuni asupra noilor state membre pentru a se ocupa de trecutul lor comunist.

"Cred că UE a acţionat destul de naiv prin includerea acestor ţări atât de repede şi nu a putut prevedea cu ce fel de bariere şirete şi obstrucţioniste se vor confrunta", a spus ea. "Ştiu că în România, numeroase persoane care au lucrat pentru Securitate sunt acum în poziţii înalte, iar acest lucru nu are, practic, nicio consecinţă. Nu este important pentru societate", a precizat ea.

"Aceşti oameni au obţinut atât de multă influenţă încât au reuşit aproape să îşi refacă vechea lor reţea de putere, în care toţi se ştiu şi se servesc unii pe alţi. Este a doua viaţă a dictaturii. În circumstanţe diferite, organizate într-un mod diferit. Şi fără ideologie. Fără socialism", a adăugat scriitoarea.

Un exemplu pentru cât de puţin a funcţionat lustraţia în România este cazul lui Radu Tinu, fostul adjunct al şefului Securităţii din Timiş, care a recunoscut că i-a pus microfoane în apartament, consideră Herta Müller.

Tinu, în prezent director la o filială din România a unei companii austriece de asigurare, a declarat anul trecut că Herta Müller suferea de o boală mintală şi îşi exagerează poveştile şi că spus în glumă că Securitatea merita premiul Nobel. "Acest lucru m-a iritat mult. Nu că el există, ci că deţine această funcţie, că cea mai mare companie de asigurări din Austria - Staedtische Versicherung - angajează astfel de oameni. Şi că cineva ca el are o astfel de poziţie în România, încât se poate exprima în toate ziarele. Acest lucru nu ar fi fost posibil în Germania", a subliniat ea.

Deşi declară că nu simte "nimic special" pentru că este laureată a premiului Nobel, Herta Müller a apreciat că există un impact pozitiv, în sensul că a adus "subiectul dictaturii în lumina reflectoarelor".

Herta Müller este de acord cu afirmaţiile potrivit cărora Comitetul Nobel ia în mare parte decizii politice atunci când acordă aceste premii. "Literatura nu este ceva apolitic. Toate premiile literare sunt, din când în când, înconjurate de scandaluri, în special din motive politice", a subliniat ea.

Întrebată dacă se simte supusă la presiuni în ceea ce priveşte operele sale viitoare, după ce a primit acest premiu, scriitoarea a răspuns: "Presiune a fost în timpul dictaturii. Când casa mea era percheziţionată, când eram interogată".

"Dacă sunt satisfăcută cu ceva în ceea ce priveşte viaţa mea, acest lucru e faptul că am reuşit să îmi păstrez integritatea în timpul dictaturii române. Acesta este cel mai important lucru. Pentru mine, scrisul este o slujbă ca oricare alta", a încheiat ea.