DEZBATERE: Ordonanţa 50 tinde să devină un calvar pentru clienţii băncilor

Ordonanţa 50 trebuia să scadă dobânzile şi să elimine comisioanele "nesimţite" ale băncilor. Forma iniţială a actului normativ respecta prevederile Uniunii Europene în acest sens, însă lobby-ul extrem de puternic al băncilor, cu sprijinul BNR şi al lui Mugur Isărescu, a făcut ca OUG 50 să suporter transformări radicale în Parlament.

Băncile, Ministerul Finanţelor şi Banca Centrală susţin ca prevederile Ordonanţei să nu se aplice la creditele în derulare, adică efectele ei să fie aproape nule deoarece creditarea populaţiei este aproape inexistentă în momentul de faţă. Doar statul face împrumuturi masive fie pentru a-şi achita rate la cerdite mai vechi, fie pentru a finanţat deficitele.  

Pentru a avea argumente, se invocă presiunea FMI, care ar fi condiţionat adoptarea OUG 50 în aceatsă formă, fără să fie afectate creditele în derulare, pentru a acorda următoarea tranşă. De asemenea, băncile susţin că veniturile li s-ar diminua într-un an cu 500 de milioane de euro.

Deputaţii au epuizat miercuri toate articolele din ordonanţă şi toate amendamentele, însă au rămas în discuţie chestiunile esenţiale, cea legată de competenţa pe care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) să o aibă în ceea ce priveşte activitatea bancară, mai exact dreptul ANPC să ridice licenţele de creditare, precum şi cea legată de aplicabilitatea OUG 50/2010 la cele opt milioane de contracte de credite aflate în derulare.

"Acestea sunt deja decizii care trebuie asumate politic. Opoziţia şi-a definit foarte clar poziţia, spunând că este împotriva modificării ordonanţei în sensul neaplicării la contractele de credit în derulare, în timp ce colegii noştri din arcul guvernamental s-ar părea că au o problemă foarte dificilă, pentru că vor trebui, într-un fel sau altul, să-şi asume politic un angajament extern al României pe care şi l-a luat Guvernul - acela de a nu se aplica OUG 50 la creditele aflate în derulare. Iată că astfel s-a făcut public faptul că aceasta este cea de-a patra condiţionalitate în legătură cu accesarea următoarei tranşe de la Fondul Monetar Internaţional", a declarat preşedintele comisiei, deputatul PSD Viorel Ştefan.

El a subliniat că "cei aflaţi la putere vor trebui să decidă singuri dacă se mobilizează în sensul îndeplinirii acestei condiţionalităţi, respectiv accesarea tranşei FMI, sau se solidarizează în jurul intereselor milioanelor de cetăţeni consumatori de credite bancare, persoane care au un interes cu totul şi cu totul contrar celui la care s-a angajat guvernul în relaţia cu FMI şi UE".

Între timp, creditele restante ale populaţiei şi firmelor totalizau la finele lunii septembrie 6,5 miliarde lei, de peste trei ori mai mult faţă de perioada similară din 2008, iar ponderea acestora în soldul împrumuturilor a urcat de la 1,1% la 3,25%, potrivit BNR.

În ceea ce priveşte creditele în valută, restanţele însumau în septembrie 2,7 miliarde de lei, fiind de 4,5 ori mai mari decât în luna similară din 2008 şi de 2,7 ori valoare de la finele anului trecut. Restanţele la împrumuturile în valută au avansat în septembrie cu 3,34% faţă de august şi cu 20,23% în termeni trimestriali.

Soldul creditelor se plasa după primele nouă luni la 200,2 miliarde de lei, în urcare cu 0,5% faţă de decembrie 2008 şi cu 0,6% comparativ cu finele primului semestru.