Sistemul educaţional din România este din ce în ce mai dur criticat nu numai de cei din afara lui şi chiar şi de către profesori, oamenii fără de care acesta nu ar mai exista.
De ziua Mondială a Educaţiei, aproximativ 8.000 de cadre didactice au protestat în Capitală, iar principala nemulţumire a acestora nu a mai fost, ca la celelalte mitinguri, faptul că guvernanţii le-au scăzut salariile. Sub sloganul „Salvaţi şcoala românească!“, sindicaliştii au ieşit în stradă şi au cerut o reformă reală a educaţiei. Nici măcar ploia şi frigul de afară nu i-a determinat să renunţe la protest.
De altfel, raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării susţine că "menţinerea atualului sistem de învăţământ din România pune în pericol competitivitatea şi prosperitatea ţării. Acest sistem are patru mari probleme: este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate". Potrivit acestui raport, performanţele elevilor noştri se află mult sub media internaţională şi sunt semnificativ mai slabe decât cele ale elevilor din ţările vecine, recent intrate în Uniunea Europeană, care au aproximativ aceleaşi condiţii social-economice ca România.
Dacă raportăm numărul de articole ştiinţifice la populaţie, atunci performanţa ştiinţifică a României este de 11 ori mai mică decât media ţărilor OECD, de 5 ori mai mică decât a Ungariei şi de 2 ori mai mică decât a Bulgariei.
Avem însă olimpici. Numai anul acesta, lotul olimpic al României a obţinut 4 medalii la Informatică, trei la geografie, patru la chimie şi alte 12 la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară Tuymaada. Dar sunt rezultatele acestora relevante pentru sistem sau reprezintă numai excelenţa lor personală şi a câtorva profesori care îi pregătesc?
Din păcate însă, mulţi dintre aceştia nici nu se gândesc să urmeze studiile universitare în România. Poate s-ar mai fi gândit puţin înainte să ia această decizie dacă ar fi avut şi ţara noastră măcar o facultate în Topul 200 al celor mai bune universităţi din lume. Ca de obicei, primele cinci poziţii ale clasamentului realizat de Times aparţin instituţiilor din SUA, cu Universitatea Harvard pe primul loc, California Institute of Technology şi Massachusetts Institute of Technology pe următoarele două.
Dar universităţile de la noi din ţară trebuie să îi şcolească pe români, iar la noi şi rata de promovare a bacalaureatului este în scădere. Anul acesta, rata de promovare la examenul de bacalaureat a fost de 69% la prima evaluare şi de numai 34,92% în sesiunea august-septembrie 2010. Rezultatele finale sunt mult mai slabe decât cele din 2009, când 81,47% dintre elevi au luat examenul încă din sesiunea din vară, iar 72,64% dintre elevi au promovat examenul în cea de-a doua sesiune.
Ministrul Daniel Funeriu a susţinut sâmbătă, la Strasbourg, că măsurile din noua lege a educaţiei sunt juste şi vor duce la "curăţarea universităţilor din România şi intrarea lor în topurile mondiale".
Pe de altă parte, Rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj, Andrei Marga, propune o serie de măsuri urgente pentru "stoparea degradării" învăţământului românesc, printre care restabilirea salariilor personalului din sistemul de educaţie, reluarea dialogului cu sindicatele şi regândirea bugetului naţional.
Problemele sistemului educaţional sunt însă mult mai multe şi probabil unele mult mai grave. Care consideraţi că sunt problemele sistemului şi cum ar putea fi acestea rezolvate? Cu ce fel de probleme v-aţi confruntat dumneavoastră/ copilul dumneavoastră în şcolile din România? Aşteptăm propuneri şi păreri pe REALITATEA.NET la comentariile acestui articol.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M