Democraţii controlează pentru prima oară din 1992 atât Casa Albă, cât şi Congresul

Majoritatea democrată din Senat şi Camera Reprezentanţilor a fost consolidată semnificativ, faţă de cea pe care o aveau în urma alegerilor de la jumătatea mandatului din 2006.

"În această seară, ni s-a dat un mandat. Nu un mandat pentru un partid sau o ideologie, ci un adevărat mandat pentru schimbare, pentru speranţă", a declarat marţi seară Harry Reid, şeful majorităţii democrate din Senat. 

Potrivit proiecţiilor televiziunilor americane, democraţii au 56 de mandate în camera superioară a Congresului, luându-le cinci mandate republicanilor şi reuşind să păstreze 12 pe care le aveau deja, dar care erau în joc la alegerile de marţi. Totuşi, patru mandate deţinute în prezent de republicani (Alaska, Georgia, Minnesota, Oregon) nu erau încă atribuite marţi dimineaţă.

Din 2006, democraţii şi republicanii erau la egalitate în Senat, ambele partide având câte 49 de mandate, dar democraţii având de partea lor cei doi independenţi, ceea ce îi ajuta, practic, să fie majoritari. Mandatele celor doi senatori independenţi, incluse la numărătoare în cele 56 considerate democrate în noul Senat, nu au fost în joc la scrutinul de marţi. Însă, de acum înainte, democraţii se vor putea lipsi de voturile lor, având oricum majoritatea. 

Printre noii aleşi, democratul Mark Warner a câştigat mandatul din partea Virginiei, mult timp ocupat de republicanul John Warner, cu care nu are nicio legătură de rudenie, deşi au acelaşi nume. Republicanul s-a retras anul acesta. Jeanne Shaheen a câştigat în New Hampshire (nord-est) în faţa senatorului republican John Sununu, care o învinsese în 2002. O altă femeie, Kay Hagan, s-a impus în Carolina de Nord (sud-est), în faţa colegei sale republicane Elizabeth Dole, soţia fostului candidat republican la preşedinţie Bob Dole. Ceilalţi doi sunt Tom Udall din New Mexico şi Mark Udall - vărul primului - în Colorado.

Chiar dacă mai sunt patru mandate de senator de atribuit, democraţii au puţine şanse să atingă majoritatea de 60 de mandate, pragul minim pentru a împiedica opoziţia să folosească metoda de obstrucţionare sistematică "filibuster", procedură care dă senatorilor dreptul de a bloca sau amâna voturile.

Potrivit sondajelor şi analiştilor politici, progresia democraţilor se explică prin îngrijorarea alegătorilor în ceea ce priveşte economia şi lipsa de popularitate a preşedintelui George W. Bush şi Partidului Republican.

Pe de altă parte, în Camera Reprezentanţilor, democraţii şi-au consolidat majoritatea faţă de actuala legislatură, când aveau 235 de mandate, faţă de 199 câte au republicanii. Potrivit unei proiecţii a postului de televiziune MSNBC, democraţii obţin 261 din cele 435 de mandate din Cameră, faţă de 174 câte ar avea republicanii, cu 26 de locuri mai mult decât în 2006. Mai prudent, CNN îi creditează cu un câştig de cinci locuri, iar în cazul a 40 de curse preferă să nu se pronunţe.

Rezultatele definitive nu erau încă disponibile marţi dimineaţă, iar site-ul RealClearPolitics prevedea cu cel puţin 16 locuri mai mult pentru democraţi în noua legislatură, alte mandate nefiind încă atribuite pentru moment. În total, democraţii ar putea obţine în Cameră cu 27-33 de mandate în plus, ceea ce ar însemna o majoritate mai mare de 60%.

Noua majoritate ar trebui să îl ajute pe preşedintele ales Barack Obama să adopte reforme, de exemplu cea pentru asigurările medicale. Totuşi, puterea legislativă este independentă de cea executivă, iar Congresul poate să i se opună preşedintelui, chiar dacă el este de aceeaşi culoare politică. Acest lucru i s-a întâmplat democratului Jimmy Carter, care a intrat adesea în conflict cu Congresul dominat de democraţi, rezultatul fiind eşecul de a impune reformele aşteptate.

Pe de altă parte, situaţia democraţilor după acest scrutin nu este lipsită de riscuri. Într-o ţară tradiţional mai sensibilă la ideile de centru-dreapta decât la ideologia social-democrată, democraţii au fost vizaţi adesea de sancţiuni electorale. Astfel, în 1994, la doi ani după alegerea preşedintelui democrat Bill Clinton, republicanii reuşeau să se impună în Congres, în special din cauza nemulţumirii provocate de reforma asigurărilor medicale propusă de soţia preşedintelui, Hillary Rodham Clinton.

După votul planului de salvare a băncilor de 700 de miliarde de dolari, la sfârşitul lunii septembrie, în Senat şi Cameră, unii dintre congresmenii nou-aleşi vor fi implicaţi în supravegherea operaţiunilor de cumpărare de active neperformante. În cazul în care strategia nu va funcţiona, ei riscă să fie consideraţi responsabili.

Alegătorii americani au mers la urne marţi pentru a-şi alege preşedintele şi a-şi reînnoi întreaga Cameră a Reprezentanţilor (435) şi 35 dintre cei 100 de senatori.