România îşi menţine trupele în Irak. Aceasta este decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care a analizat şi a respins cu majoritate de voturi propunerea făcută de ministrul apărării cu privire la reducerea efectivelor militare româneşti la 20 de militari.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Ministerului apărării naţionale şi Ministerului afacerilor Externe să stopeze transmiterea către ataşaţii militari români a informaţiilor potrivit cărora România intenţionează să-şi retragă trupele din Irak.

În schimb, premierul Călin Popescu Tăriceanu îşi menţine afirmaţiile conform cărora România ar trebui să îşi retragă trupele din Irak şi propune o dezbatere publică a chestiunii, urmată de un referendum naţional.

Potrivit şefului statului, ministrul apărării nu a făcut informările cerute de lege în cadrul şedinţei CSAT. Pe de altă parte, premierul nu a evaluat consecinţele cererii sale de retragere a trupelor din Irak.

Traian Băsescu a explicat că România s-a angajat în luna martie a acestui an să reconfigureze forţele militare româneşti şi nu să le retragă. Ultima etapă a negocierilor pe această temă s-a desfăşurat chiar pe 23 iunie la Londra. Atunci, România s-a angajat să menţină în Irak 628 de militari, ceea ce înseamnă retragerea unui detaşament de geniu şi a două grupe de poliţie militară.

Şeful statului a scos în evidenţă faptul că premierul şi ministrul apărării nu s-au consultat. Traian Băsescu consideră că o dezbatere publică ar fi fost necesară pe o temă atât de delicată cum este aceasta. În plus, şeful statului consideră că România trebuie să-şi demonstreze consecvenţa şi seriozitatea în relaţiile cu partenerii din străinătate.

Printr-un comunicat, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Robin Barnett, salută decizia CSAT. În comunicat se mai afirmă că Marea Britanie rămâne recunoascătoare României pentru contribuţia din Irak.