Contracţiile provoacă de asemenea ridicarea firelor de păr atunci când organismul simte senzaţie de frig sau pe cea de teamă. Fenomenul este mult mai vizibil la mamiferele cu blană, atunci când acestea îşi zbârlesc blana, iar stratul de aer apărut între peri şi piele serveşte ca un un strat suplimentar izolator contra frigului. Cu cât mai gros şi mai des este stratul de blană, cu atât mai multă căldură este reţinută.
Părul mamiferelor cu blană se mai ridică şi în momentul în care acestea sunt atacate, pentru că astfel animalul respectiv pare mai mare şi mai periculos pentru potenţialul agresor. În timpul formării „pielei de găină” organismul este încălzit suplimentar de tensiunea musculară provocată de piloerecţie.
Oamenii experimentează senzaţia de „piele de găină” nu doar când resimt frigul, dar şi în situaţii cu mare încărcătură emoţională, cum ar fi atunci când participă la propria nuntă, stau pe un podium şi ascultă imnul naţional, ascultă un cântec care le trezeşte amintiri care i-au marcat profund sau vizionează filme din categoria horror.
Denumit în termeni medical-ştiinţifici cutis anserina sau reflexul pilomotor, acest fenomen fiziologic nu apare doar atunci când organismul resimte frigul sau senzaţiile de teamă şi cele încărcate emoţional, ci este şi un simptom clasic al unor afecţiuni precum epilepsia, unele tumori ale creierului sau ale hiper-reflxului autonom. Reflexul pilomotor este omniprezent şi în cazul consumatorilor de droguri de înalt risc precum heroina şi se manifestă atunci când aceste persoane nu-şi procură în timp dozele.
La oameni, reflexul pilomotor apare cel mai frecvent pe antebraţe, dar poate apare şi în regiunea pieptului, gâtului, picioarelor sau altor zone corporale cu pilozitate. La unii oameni se poate manifesta şi în regiunea feţei sau pe cap.
Sursa: descopera.ro
