Datoria Rompetrol: Fie devine statul acţionar, fie kazahii închid rafinăria

La sfârşitul lunii trecute, Ministerul Finanţelor anunţa că a bugetat la rectificare venituri de 350 de milioane de lei din plata datoriei Rompetrol scadentă în luna septembrie. Atât promiseseră kazahii de la KazMunaiGaz care deţin pachetul majoritar al Rompetrol după ce l-au achiziţionat de la Dinu Patriciu, că vor plăti.

Finanţele au anunţat însă şi că la negocieri vor insista pentru rambursarea întregii sume datorate şi că au mandat să meargă în justiţie pentru recuperarea acestei sume, în cazul în care negocierile ar fi mers prost. Iată, aşadar că pe 10 septembrie ANAF a pus sechestru asigurător pe terenurile şi instalaţiile deţinute de Rompetrol Rafinare, acţiune premergătoare uneia în justiţie.

Grupul Rompetrol trebuie să ramburseze peste două miliarde de lei în contul datoriilor istorice ale rafinăriei Petromidia, angajate printr-o emisiune de obligaţiuni.

În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la data de 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.

Ordonanţa a fost adoptată în timpul în care Guvernul era condus de către Adrian Năstase, iar rafinăria Rompetrol era controlată de către omul de afaceri Dinu Patriciu.

La finalul lunii iunie, anul curent, acţionarii Rompetrol Rafinare au aprobat o majorare de capital de 450 milioane lei, iar cu fondurile obţinute urma să fie plătită o parte din datoria pe care compania o are către stat. Ministerul Finanţelor Publice a contestat în instanţă deciziile acţionarilor privind suplimentarea capitalului, însă a pierdut.

În lupta cu statul, ka­zahii au aruncat cele mai pu­ternice case de avocatură de pe piaţa locală: Muşat&A­so­ciaţii, Ţuca Zbârcea&Aso­cia­ţii şi NNDKP.

Ka­zahii au a­nun­­ţat că iau în considerare varianta în ca­re statul ro­mân redevine ac­ţionar la Pe­tromidia, dar au­torităţile le-au transmis că nu agreează a­ceastă posibilitate, ci, mai degrabă, ar negocia un nou termen pentru rambursarea sume­lor.

„Statul a spus că nu do­reşte să fie acţionar la Rom­pe­trol Rafinare. Ne gândim la ce posibilităţi avem să ma­nageriem rafinăria îm­preună cu statul. Dacă nu vom avea cash flow la rafi­nă­rie, vom avea opţiunea să o închidem”, afirma, în august 2010, di­rec­torul financiar al grupului Rompetrol, Dmitri Gri­go­­riev, potrivit publicaţiei Săptămâna Financiară.

Avocaţii angajaţi să ape­re interesele kazahilor au a­ră­tat că, prin Ordo­nan­ţa 118, dată în urmă cu 7 ani, doar Rompetrol, nu şi sta­tul, titular al creanţei, poate op­ta pentru conversia în ac­ţiuni a obligaţiunilor sau pentru răscumpărare. „Sta­­tul nu are instrumente le­­ga­le prin care să refuze pla­­ta parţială a obliga­ţiu­ni­lor. Ceea ce face statul acum este o neînţelegere a convenţiei pe care a semnat-o”, au ară­tat apărătorii grupului Rom­petrol. Ei au depus şi o plângere la CNVM pentru sus­pen­darea delistării, iar în cazul în care compania nu se va putea retrage de pe Bur­să, Rompetrol va contesta în instanţă decizia.