Blaga: România nu are creanţe faţă de Germania. Înfiinţarea Comisiei, respinsă

Conducerea Senatului a decis luni înfiinţarea unei comisii speciale care să analizeze situaţia unei datorii a Germaniei către România care datează din 1940, după ce senatorii Dan Voiculescu şi Teodor Meleşcanu au sesizat Biroul Permanent cu un memoriu pe această temă al profesorului Radu Golban, scrie NewsIn.

Luni, vicepreşedintele Senatului, Ioan Chelaru, a anunţat că Biroul Permanent a decis înfiinţarea unei comisii speciale care să analizeze aceste informaţii şi să prezinte Senatului un raport.

Cei doi senatori au înaintat Biroului Permanent al Senatului un memoriu al economistului Radu Golban, care susţine că a descoperit o datorie a Germaniei către România, datând din 1940, şi care este recunoscută oficial de autorităţile de la Berlin. Golban spune că a mai făcut demersuri către instituţiile statului privind această datorie, însă nu a primit răspunsuri clare, însă este hotărât să continue demersul deoarece există "surse interne şi externe care recunosc oficial existenţa acestui sold".

Cine este românul care a descoperit că Germania datorează României 18 miliarde de euro

Germania datorează bani României în baza unui acord semnat în 1935 între BNR şi Casa de Compensaţie Germană din Berlin, potrivit acestuia. "În perioada subordonării României de către Germania hilteristă s-a încheiat în anul 1935 acordul pentru . Prin acest acord s-a stabilit ca plăţile dintre România şi Germania provenind din schimbul de mărfuri şi din alte obligaţii de stat şi particulare să fie efectuate prin cliring bilateral între BNR şi Casa de compensaţie germană din Berlin. Printr-o clauză instituită în anul 1940, BNR a fost obligată să achite exportatorii din România, chiar dacă sumele necesare pentru aceasta depăşeau vărsăminte în lei ale importatorilor", explică Radu Golban.

România are de recuperat sume colosale din vremea lui Ceauşescu VEZI LISTA ŢĂRILOR DATOARE

La nivelul anului 1944, soldul activ pentru România rezultat ca urmare a operaţiunilor de cliring româno-germane "depăşea un miliard de mărci imperiale", mai spune profesorul.

Astăzi, valoarea iniţială pe care instituţia condusă de Mugur Isarescu ar putea s-o recupereze de la Germania ar fi de 18,8 miliarde de Euro, conform unor calcule efectuate de membrii comisiei Bergier, din Elveţia.

Soldul a fost confirmat şi de "surse oficiale externe precum Casa Germană de Compensaţie, un raport al Comisiei Bergier din Elveţiei din anul 1998 şi Arhiva Germaniei, care cuprinde un extras de cont ce face referire la acest sold", potrivit memoriului.

Prin contract, România se obliga să livreze mărfuri diverse către Germania, care urma să le achite la un preţ mai mare cu 10% faţă de valoarea medie a preţurilor mondiale. Germania urma să achite facturile prin Casa Germană de Compensaţie, dar plăţile trebuiau efecuate numai către BNR, în mărci germane imperiale. BNR, la rândul ei, achita în lei româneşti exportatorilor.

Germania şi-a achitat în primii ani datoriile faţă de statul român, dar în contextul războiului s-au acumulat datorii la plăţi. Ministerul de Finanţe din Germania a emis, la data de 7 septembrie 1944, un document oficial ce avea caracter intern, prin care recunoştea că are obligatţii de plată neachitate la termen, către 31 de state, protectorate şi teritorii. România ocupa locul patru cu suma de 1.126.344 mărci germane imperiale.