Editorial publicat în primăvara anului 2015...
Am ajuns, în sfârșit, acasă. Doamne ce bine este! După ce am vânat, mai bine de 30 de minute, un loc de parcare și am înjurat, la propriu, toți demenții care au avizat mutilarea arterei Iancului - Pantelimon - Cora, pe care nu se mai poate circula și parca de mai bine de doi ani, am rămas cu aceeași frustare și m-am întrebat retoric: Mâine ce fac?
Același lucru vreau să-i întreb și pe responsabilii din Primăria Capitalei, care, pe banii publici, își bat joc de zeci de mii de oameni de aproape doi ani. Șoseaua Pantelimon dispunea de trei benzi și suficiente locuri de parcare. Acum se circulă pe o bandă și jumătate. Pe cealaltă jumătate se parchează. Trotuarele au fost îngustate și s-au creat câteva așa-zise locuri de parcare, paralele cu șoseaua principală și o bandă auxiliară, între parcările laterale și trotuar. O demență totală.
Rezultatul? Se circulă îngrozitor și nu se mai poate parca nicăieri. Nici măcar pe linia de tramvai, pentru că între sensuri este o groapă de mai bine de un metru, străjuită, desigur, de borduri. Groapa a fost făcută pentru noile șine însă acestea întârzie să apară. Așadar, în așteptarea șinelor nu se mai poate parca nicăieri.
Dar cui îi pasă? Cei care au aprobat acest proiect nu locuiesc în zonă. Poate pe lună. Că tare lunateci s-au dovedit! Nimeni nu înțelege rațiunea acestui proiect aprobat, probabil, de un consiliu aflat într-o avansată stare de ebrietate, sau infracționalitate. Dacă vom cântări bordurile de la Iancului pănă la Cora vom avea dimensiunea apocaliptică a sifonării banului public.
