"Întâlnirile au fost pe baza art. 4 din protocolul FMI, adică asta înseamnă întâlniri periodice anuale, cu toate statele partenere, care au sau nu acord suplimentar cu FMI. Este o evaluare anuală pe care FMI o face. Această evaluare este făcută, în acest moment, și astăzi este ultima zi a misiunii. Mâine probabil vor avea un punct de vedere, iar această evaluare va fi publică. Din pespectiva BNR, lucrurile sunt foarte simple: un acord cu FMI e binevenit (...) există un echilibru sustenabil al balanței de plăți și a sustenabilității datoriei românești, astfel încât trebuie să se axeze pe reforme structurale și să existe un acord politic, pentru că trece de orizontul electoral", a spus Dan Suciu.
Potrivit acestuia, deficitul bugetar va înclina balanța decisiv în privința posibilității încheierii unui nou acord cu FMI, în contextul majorărilor salariale anunțate:
"Deocamdată nu avem toate elementele bugetare pentru anul viitor. Deficitul este un element-cheie. A fost o serie întreagă de declarații legate de majorări salariale. Nu știm, încă, aceste dimensiuni și cum va arăta nici structura veniturilor pentru că alte măsuri se anunță a fi introduse anticipat și este greu, din acest punct de vedere, din partea FMI și a noastră să vedem care sunt dimensiunile deficitului pentru 2016. Pentru acest tip de acord: 'Linie de Credit Flexibil' nu trebuie să existe semne de întrebare, produse interne legate de macrostabilitate".
În acest context, Dan Suciu a subliniat că un nou acord cu Fondul Monetar Internațional "ne-ar ajuta și nu numai pentru reducerea costurilor de împrumut".
"Nu strică să fie și mai mici. Este un tip de reformă fiscală pe care l-a introdus România care are nevoie de o anumită credibilizare. Un parteneriat cu FMI dă mai multă crediblitate acestui demers și arată angajamentul Guvernului de a-și păstra indicatorii de macrostabilitate și de a dezvolta economia românească. Nu ar putea să fie decât un pas înainte", a explicat Suciu.
În ceea ce privește proiectul de lege privind conversia creditelor în valută, Dan Suciu a explicat că BNR nu este împotrivă sau pentru, ci militează pentru "împărțirea riscului între bănci și clienți" întrucât "dacă se aprobă acest proiect, atunci costurile se vor îmărți în trei pentru că apare și garanția de stat, ceea ce implică costuri publice".
"Este un proiect care prevede oferirea de garanții pentru conversia unui credit, atunci când evoluțiile valutare sunt mai mari de 50%, în cazul francului elvețian au fost. Nu este vorba că suntem împotrivă sau pentru, ci de a înțelege exact despre ce e vorba, în acest proiect și de împărțirea riscului. Milităm pentru împărțirea riscului între bănci și clienți. Dacă se aprobă acest proiect și ține de Parlament, atunci costurile se vor împărți în trei pentru că apare și garanția de stat, ceea ce implică costuri publice. Acestea trebuie recunoscute și asumate ca atare. Este atributul Parlamentului. Dacă Parlamentul consideră că este un proiect fezabil, nu avem o obiecție de fond, mai ales că nu presupune obligativitatea conversiei, ci doar acordul din partea celor două părți", a mai detaliat purtătorul de cuvânt al BNR.
Totodată, privitor la creditele luate cu buletinul, în contextul în care CEC Bank intră în aliniamentul băncilor care îl promovează, Suciu a punctat:
"A fost un motiv de îngrijorare multă vreme, în anii de boom economic, și tocmai de aceea am învățat lecția. Parteneriatul cu ANAF-ul presupune din partea bancherului accesul la baza de date a veniturilor persoanei respective. Banca are în față tot istoricul de venituri a persoanei respective. Nu mai este nevoie de adeverințe de venit, dar acum dacă ai istoricul de venit, la nivelul ANAF-ului, nu prea poți să mai faci alte aranjamente legate de veniturile tale trecute sau viitoare".
