Foto: www.audieripubliceparlament.ro

Pentru prima oară în peste 14 ani, Curtea de Conturi dă undă verde balanţei de plăţi a Comisiei Europene, singura zonă în care mai există nereguli ce depăşesc limita de 5% fiind fondurile structurale şi de dezvoltare regională, unde responsabilitatea pentru erori şi eventuale fraude ţine în primul rând de guvernele naţionale.

Potrivit comisarului Siim Kalla, comisia nu va ezita să adopte o poziţie dură şi să suspende plăţile până când toate statele membre implementează măsurile adecvate. Banii vor fi recuperaţi acolo unde erorile au un impact financiar.

În cazul fondurilor structurale, unde s-au înregistrat peste 11% din nereguli în 2007, o scădere cu doar un procent faţă de 2006, Comisia a aplicat deja corecţii financiare în valoare de 843 milioane de euro anul acesta. Până în martie 2009 urmează să fie recuperate 1,5 miliarde de euro. Printre ţările care au fost nevoite să returneze banii pe proiecte structurale se numără Italia, Bulgaria, Marea Britanie şi Luxemburg.

România a scăpat de corecţii la capitolul fonduri structurale şi nu se va număra nici printre ţările de la care Comisia Europeană va recupera banii în următoarele luni, în schimb este criticată în raportul Curţii de Conturi la capitolul fonduri pentru dezvoltare rurală.

România a întreprins "controale insuficiente privind validitatea ofertelor înainte în licitaţiile publice. Controalele efectuate nu asigură în mod rezonabil legalitatea procedurii de licitaţie necesară, ceea ce poate afecta eligibilitatea proiectului per ansamblu", se arată în raportul pblicat luni.

Răspunsul Comisiei Europene la această observaţie a Curţii de Conturi este că urmăreşte redresarea acestor deficienţe prin procedura de certificare a sistemului de gestiune la care sunt supuse toate statele membre.

În urma raportului de anul trecut al Curţii de Conturi, executivul european a înăsprit regulile şi sancţiunile UE pentru perioada 2007-2013, aflându-se într-un proces de certificare a sistemelor naţionale de gestionare a fondurilor comunitare.

Bulgaria şi România, care au aderat în 2007, au avut de "ars etape" mult mai repede implementând direct aceste cerinţe, spre deosebire de celelalte 10 state care au aderat în 2004 şi au avut o perioadă mai lungă de gestionare a fondurilor UE din ultimul exerciţiu financiar (2000-2006). Spre deosebire de Bulgaria, sistemul de audit din România este mult mai solid şi credibil, potrivit unui expert CE familiarizat cu acest dosar.

O altă critică în raportul Curţii de Conturi la adresa României se referă la "verificarea inadecvată a cofinanţării private".

"Proiectele au fost adesea aprobate fără certificarea necesară din partea unei instituţii financiare, sporind astfel riscul ca fondurile UE să fie plătite unor beneficiari care nu sunt capabili să-şi plătească partea proprie pentru proiect", se arată în raport.

Răspunsul Comisiei la această problemă, conform raportului Curţii de Conturi, este că "riscul este diminuat de faptul că pentru fiecare proiect care necesită autofinanţare e nevoie de un extras de cont bancar nu mai vechi de cinci zile înainte ca plata să poată fi efectuată".