Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. Aceasta nu este singura decizie importantă luată de CCR. Judecătorii au fost nevoiţi să împartă dreptatea între şeful statului, premier şi Parlament, în toate controversele politice care s-au derulat anul trecut. Aşa se face că, pentru prima oară după Revoluţie, judecătorii de la Curtea Constituţională au arbitrat cel mai crâncen război politic din România.

Dintre toate deciziile luate în acest an de Curte, miza cea mai mare a avut-o avizul negativ pentru suspendarea preşedintelui. Judecătorii au stabilit atunci că nu există încălcări ale Constituţiei de natură să justifice suspendarea.

Pe 13 martie, Curtea a fost chemată să medieze din nou conflictul preşedinte-premier. De această dată, Călin Popescu Tăriceanu a reclamat refuzul lui Traian Băsescu de a-l numi pe Adrian Cioroianu în funcţia de ministru de Externe. Sentinţa Curţii: şeful statului nu are drept de veto în numirea unui ministru, însă îi poate cere premierului să renunţe la propunerea făcută, atunci când constată că persoana propusă nu este potrivită.

Tot Curtea Constituţională a rezolvat şi problema moţiunii anti-Macovei - premierul nu e obligat să-l demită pe ministrul Justiţiei, chiar dacă Senatul a adoptat moţiunea simplă. Şi tot Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale modificările la Legea referendumului, prin care i se interzicea şefului statului să-şi consulte cetăţenii simultan sau cu şase luni înainte de orice tip de alegeri.

La începutul anului 2007, Curtea a decis că unele prevederi din legea votului uninominal pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea sunt neconstituţionale. În prezent se aşteaptă decizia Curţii în privinţa refuzului preşedintelui de a o numi pe Norica Nicolai în funcţia de ministru al Apărării.