Cursa morţii în centrele pentru bătrâni: Vârstnicii aşteaptă să moară actualii rezidenţi pentru a primi un pat

Conform informaţiilor furnizate de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, la finalul anului trecut, în România erau aproape 5.000 de pensionari care primeau asigurări sociale de la stat. Dintre aceştia, 31,2% aveau pensii sub 501 lei. Suma este insuficientă pentru a  putea plăti întreţinerea, pentru a  cumpăra mâncare, şi cu atât mai puţin şi pentru medicamente.

Multe persoane vârstnice din România nu s-au putut descurca singure şi au apelat la un centru pentru bătrâni. Contra unei sume de bani plătită lunar, bătrânii primesc găzduire pe o perioadă nedeterminată, hrană, întreţinere şi asistenţă medicală.  Acestea s-au dovedit însă a fi neîncăpătoare.

Bătrânii sunt nevoiţi să aştepte câţiva ani pentru a se muta într-un azil

În municipiul Constanţa, de exemplu, există un singur cămin pentru persoanele vârstnice. Capacitatea acestuia este de 250 de locuri ocupate deja în totalitate. Acestora li se adaugă alte câteva sute de bătrâni care au depus cerere pentru a primi un pat.   "Lista de aşteptare conţine peste 360 de cereri. În aceste condiţii, "mutarea" efectivă în cămin poate dura câţiva ani", ne-a explicat şeful serviciului de Asistenţă şi Protecţie Socială din Constanţa, Daniela Drecşan.

Situaţia nu este mai bună nici în Iaşi.  Direcţia de Asistenţă Comunitară din Municipiu are în subordine două aşezăminte de cazare şi îngrijire a vârstnicilor. Şi aici locurile sunt ocupate în proporţie de 100% chiar dacă în Căminul de bătrâni "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" sunt 159 de locuri, iar în Căminul  de pensionari "Sfânta Cuvioasa Parascheva" sunt deja cazaţi 214 vârstnici.  Potrivit consilierului din cadrul Primăriei Iaşi, Luminiţa Neagu, se înregistrează, suplimentar, aproximativ 10 cereri pe lună.

13 judeţe din ţară nu au niciun centru pentru persoane vârstnice

Iar situaţia bătrânilor din cele două oraşe este una fericită. În România anului 2010, 13 din cele 41 de judeţe ale ţării nu au niciun cămin pentru persoanele vârstnice. În aceste condiţii, oamenii nevoiaşi trebuie să meargă să se înscrie pe lista de aşteptare din judeţele alăturate. Potrivit direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Ministerului Muncii, în această situaţie se află vârstnicii din Argeş, Bacău, Botoşani, Buzău, Dolj, Gorj, Harghita, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Prahova, Sălaj şi Vaslui.

Pare dur, dar altfel spus, bătrânii de pe lista de aşteptare nu pot decât să aştepte să moară una dintre persoanele cazate deja acolo pentru a putea beneficia de serviciile unui astfel de cămin.

Capitala României este însă excepţia de la regulă. În Bucureşti, sunt locuri libere în căminele pentru bătrâni din sectoarele 1 şi 6.

Cine se poate "caza" într-un azil de bătrâni

Chiar dacă listele de aşteptare sunt atât de stufoase, condiţiile în care o persoană poate beneficia de serviciile oferite de un azil nu sunt uşor de îndeplinit. Bătrânul trebuie să fie într-o situaţie aproape critică pentru a se muta. El trebuie să se afle în cel puţin una din situaţiile menţionate în articolul 3 din Legea 17 / 2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.

Astfel, vârstnicii interesaţi nu trebuie să aibă familie sau să se afle în întreţinerea unei persoane obligate la aceasta. De asemenea nu trebuie să aibă locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii. Pot beneficia de un loc în azil şi bătrânii care nu realizează venituri proprii sau, în cazul în care au venituri proprii, ele sunt insuficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare.

Ar putea fi declaraţi "admişi", dacă ar fi locuri, şi vârstnicii care nu se pot gospodări singuri sau necesită îngrijire specializată, ori cei care se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile socio-medicale datorită bolii ori a stării fizice sau psihice.

Cât costă "cazarea" într-un azil de bătrâni

Contribuţia lunară a asistaţilor diferă de la o zonă la alta. În Municipiul Constanţa bătrânii care "locuiesc" la azil trebuie să plătească 400 de lei dacă stau singuri în cameră, 360 de lei dacă locuiesc în camere de două locuri, iar pentru cei care au o pensie mai mică de 360 de lei / lună, contribuţia este de 80% din valoarea acesteia şi locuiesc în Sectorul Social, adică trei persoane în cameră.

Şi în Iaşi diferă preţurile între cele două cămine pe care statul le oferă vârstnicilor cu probleme. La Căminul de bătrâni "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena'' se percepe o taxă de 60% din veniturile asistaţilor, dar nu mai mult de 435 de lei, iar la Căminul de pensionari "Sfânta Cuvioasa Parascheva" contribuţia lunară este de 450 de lei.

În Bucureşti, preţurile sunt mai mari decât în alte zone. Pentru a primi serviciile oferite de  Complexul Social "Odăi" din sectorul 1 al Capitalei, un bătrân trebuie să cotizeze lunar cu 849 de lei, iar dacă locuieşte în "Serviciul Social de Servicii "Străuleşti" contribuţia suportată de beneficiar este de 728 de lei.