Multe PFA-uri nu pot integrate la activităţi dependente - sunt jurnalişti, artişti, contabili, avocaţi, consultanţi care au mai mulţi clienţi / FOTO: GrupRC

“Am un birou de contabilitate şi expertiză contabilă... să înţeleg că voi plăti de acum contribuţii sociale de două ori?”, “Sunt medic, am drept de liberă practică şi aveam contracte de PFA cu mai multe clinici... începând de-acum acestea vor dispărea?” Cam aşa arată mesajele celor nelămuriţi de noul statut fiscal al PFA-urilor.

Dacă până la 1 iulie, veniturile obţinute din PFA-uri erau impozitate cu 16% cotă unică, plus contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS), în valoare de 5,5%, de-acum înainte, pe lângă impozitul de 16%, valoarea contribuţiilor sociale datorate va fi de 16,5% (CAS, plus CASS, plus şomaj), plafonată însă la 5 salarii medii brute pe economie.

Neclaritatea principală a fiscaliştilor este următoarea: vor plăti aceste contribuţii sociale doar acele PFA-uri considerate ca activitate dependentă, adică de natură salarială? Sau vor fi obligate la plată şi cei care au în mod real o activitate independentă? În ambele cazuri, apar serioase probleme de aplicare şi de interpretare.

"Este absurd să se aplice la cei cu activitate independentă. Ce faci dacă eşti expert contabil sau avocat şi ai 30 de clienţi? Îl pui pe fiecare dintre aceştia să-ţi reţină la fiecare factură contribuţiile sociale pe care le datorezi tu? Pe cealaltă parte, dacă ai o activitate dependentă, nu înţeleg de ce ai plăti contribuţii sociale plafonate la 5 salarii medii şi nu cuantumul integral pe care îl plăteşte orice salariat?", se întreabă Gabriel Sincu, partener al formei de consultanţă Mazars, una dintre cele mai mari firme de profil din România.

Comercianţii, consultanţii, contabilii care au mai mulţi clienţi vor întâmpina probleme atunci când trebuie să-şi plătească contribuţiile sociale, deoarece în textul legii se spune: "Obligaţia declarării, calculului, reţinerii şi plăţii contribuţiilor revine plătitorului de venit", adică firmelor-client.

Este posibil ca unele venituri să crească, în loc să scadă?

În oricare dintre variante, este posibil ca plafonarea calculului la 5 salarii medii să reprezinte în final nu o creştere a taxării, ci o scădere. Asta în cazul în care veniturile PFA-ului respectiv sunt mult mai mari decât salariul mediu pe economie. "E foarte posibil ca 16,5% dintr-o sumă limitată la 5 salarii medii să reprezinte mai puţin decât 5,5%, cât se plătea până acum, dar care se calcula la toate veniturile", arată Sincu.

Până la apariţia unor norme de aplicare la Ordonanţa de Urgenţă 58/2010, neclarităţile persistă. Consultanţii fiscali sunt tentaţi să creadă că vor fi considerate toate PFA-urile în regim de activitate dependentă şi vor plăti contribuţii sociale integrale, însă plafonate. "Unele PFA-uri chiar reflectă activităţi independente - de exemplu, sunt jurnalişti, artişti, comercianţi, contabili sau avocaţi care au mai mulţi clienţi, nu un singur angajator", arată consultantul fiscal.

Cum distinge Fiscul activitatea independentă de cea dependentă

Potrivit lui Gabriel Sincu, criteriile prin care Ordonanţa de Urgenţă distinge activităţile cu caracter dependent de cele independente sunt "dure, dar corecte", adică în concordanţă cu normele UE. "Mai puţin ultimul criteriu, care lasă totul la decizia inspectorului fiscal", explică Sincu.

Activităţile desfăşurate prin PFA pot fi reconsiderate de Fisc ca fiind activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul din următoarele criterii:

- beneficiarul de venit din activităţi independente se într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta;.
- respectă locul desfăşurării activităţii sau programul de lucru impuse de plătitorul de venit;
- foloseşte baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii de lucru, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă;
- beneficiarul de venit contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
- plătitorul de venituri suportă cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate precum şi alte cheltuieli de această natură;
- plătitorul de venituri suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia
pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.
- orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activităţii.