- “Există o discrepanţă între ceea ce spune Guvernul, creştere economică, şi realitatea de zi cu zi”
- ”Scăderea TVA-ului la panificaţie s-a spart în capul celorlalte industrii”
-„Nu rezolvi o problemă, făcând rău unei alte industrii”
- „Predictibilitatea este aproape zero în domeniul fiscal. Am schimbat business-ul planul de câteva ori”
- „Investitorii străini nu văd nicio predictibilitate la nivel de business în România”
- “Nici în momentul de faţă nu se ştie ce curs de calcul al accizei vom avea de la 1 ianuarie”
Guvernul ne-a prezentat reducerea TVA la panificaţie anul trecut in luna august drept o măsură care ajută mediul de afaceri românesc, care susţine producţia şi crearea locurilor de muncă. În economia reală măsura a fost însă una cu dublu efect. I-a avantajat pe producătorii de pâine, dar i-a sacrificat pe cei de produse accizabile, carora li s-a modificat accizele la bauturile spirtoase.
DAN ROŞCA, ZAREA: „Există o discrepanţă între ceea ce spune Guvernul, creştere economică, şi realitatea de zi cu zi. Dacă mă refer strict la vânzările de băuturi alcoolice, acestea sunt pe minus. Situaţia s-a agravat după ce, pe baza unei hotărâri de anul trecut, din septembrie, Guvernul a decis peste noapte ca tot ce înseamnă accize la băuturile spirtoase se majorează cu 33%. Acest lucru a fost făcut în compensare pentru scăderea TVA de la produsele de panificaţie. A fost foarte bine că a scăzut TVA-ul la paine însă o creştere de 33% de la 750 de euro pe hectolitru la 1000 de euro pe hectolitru a dus la o scumpire a produselor alcoolice în medie între 15-25%, în funcţie de produs. Iar acest lucru a dat toată industria peste cap.
Care au fost consecinţele?
Cel mai mult s-au scumpit produsele spirtoase, gen vodcă, brandy sau whisky unde acciza atinge undeva spre 50% din preţul articolului.
Aţi fost consultaţi pe tema schimbărilor fiscale? V-a fost cerut punctul de vedere, aţi fost avertizaţi din timp în privinţa modificărilor Codului Fiscal?
DAN ROŞCA, ZAREA: Absolut deloc. Din păcate, aici strategia de comunicare a Guvernului este extrem de defectuoasă. Iar predictibilitatea este aproape zero. Din păcate, anul trecut pe lângă faptul că ni s-au mărit accizele aberant, în luna octombrie, când trebuie să se anunţe cursul de calcul al accizei, brusc, peste noapte, s-a schimbat modalitatea de calcul. A fost indexat cursul cu rata inflaţiei. Am devenit, practic, singura ţară din UE unde cursul euro s-a indexat cu inflaţia ţării respective. Nici în momentul de faţă nu se ştie ce curs vom avea de la 1 ianuarie. S-a făcut un grup de lucru, se studiază etc., nu s-a luat nicio hotărâre pana in acest moment, lucru care nu ne ajuta la previzionarea corecta a impactului accizelor in preturile produselor noastre.
Ce spun investitorii străini, acţionarii Zarea, despre aceste probleme de fiscalitate? În ce măsură acest comportament al statului afectează deciziile strategice de business?
DAN ROŞCA, ZAREA: Dacă nu se ştie, acţionarii noştri sunt din Polonia si Germania. Sunt nemulţumiţi de ce se întâmplă în România pentru că ei nu văd nicio predictibilitate la nivel de business în România, din păcate. Schimbările acestea foarte dese de Cod Fiscal ne-au făcut ca în ultimii cinci ani de zile să luăm nenumărate aprobări pentru produse care nu erau în nomenclator, a trebuit să ne adaptăm la noile niveluri de accize, totul in ideea de a mentine macar cifra de afaceri a companiei. Este o muncă foarte dificilă.
ROŞCA: AM SCHIMBAT BUSINESS-PLANUL DE 6 ORI
DAN ROŞCA, ZAREA: Nu rezolvi o problemă, făcând rău unei alte industrii. Noi ne gândim cu groază acum, am auzit zvonurile că se va reduce TVA-ul la carne, este posibil sa ni se modifice din nou accizele la bauturile alcoolice. Este industria care a avut cel mai mult de suferit ca şi impact la orice modificare a Codului Fiscal. Ca să vă dau un exemplu, noi facem business-plan-ul pentru anul în curs odată pe an. Din păcate, anul trecut a trebuit să îl schimbăm de trei ori, au fost ani precum 2010 când l-am schimbat de 6 ori.
Ce răspunsuri aţi primit de la autorităţi? Presupun că aţi făcut demersurile necesare.
La începutul acestui an, noi am făcut o adresă către statul român, către Ministerul de Finanţe, către prim-ministru, către Guvern, în care am cerut nu numai noi, Zarea, ci şi toţi producătorii afiliati patronatelor din industrie, în care explicam creşterea aberantă a acestor accize( spre exemplu Bulgaria , tara vecina are acciza de 450 EUR/hl , la noi este de 1,000 EUR/hl), colectarea defectuoasa a acestora, câţi bani a pierdut România din aceste accize marite prin scaderea consumului legal, cât mai pierde din controalele ineficiente pe partea de colectare. Din păcate, răspunsul a fost foarte evaziv . A fost de genul „OK, ştim de problemele respective. Încercăm să găsim soluţii”. Din păcate, soluţiile nu se găsesc şi am tras un semnal de alarmă că dacă nivelul acestor accize va continua să crească în perioada următoare, au toate şansele să pună lacăt acestei industrii pentru că nimeni nu va mai fi tentat să lucreze cu actele pe masă şi că va creşte evaziunea.
DE CE A PLECAT ANGELLI DIN ROMÂNIA
Cum arată piaţa în care activaţi, în acest moment? În ce măsură v-a afectat criza?
DAN ROŞCA, ZAREA: Din nefericire, în industria de băuturi alcoolice în România au rămas foarte puţini producători. Îi numărăm pe degete. Suntem noi Zarea, Prodal, Prodvinalco, Alexandrion şi restul sunt jucători regionali. Ultimul care, din păcate, a plecat din România, este producătorul Angelli, care în mai a închis fabrica din Bucureşti şi s-au mutat în Ungaria.
Care a fost motivul?
DAN ROŞCA, ZAREA: Principalul motiv a fost scăderea drastică a consumului de spumante , care e aproape la jumatate fata de 2007-2008. Şi noi ne lovim de aceeaşi problemă. Dacă în 2008 produceam 11 milioane de sticle şi plăteam accize de 5 milioane de euro pe an, am ajuns să producem anul trecut 6 milioane de sticle şi am plătit tot 5 milioane de euro la stat accize. Şi atunci întrebarea este cine câştigă din toată această problemă, că Guvernul a tot modificat accizele, dar noi am pierdut peste 5 milioane de sticle. Din acestea 2-3 milioane s-au dus în piaţa neagră, de fapt.
Pe lângă accize, a mai acţionat şi criza economică. În ce măsură a scăzut consumul?
Consumul, per ansamblu, s-a dus la jumătate. Clienţii noştri sunt foarte nemulţumiţi, ne acuză pe noi de schimbarea de preţuri, fapt care este profund greşit pentru că noi chiar nu vrem să creştem preţurile, nu este vina noastră că se schimbă Codul Fiscal. Dacă preţurile cresc, e nomal că a scăzut consumul. Avem articole care, faţă de 2008, sunt de două ori mai scumpe.
La ce nivel se situează în prezent piaţa neagră a băuturilor din România?
DAN ROŞCA, ZAREA: Estimările noastre la nivel de industrie bauturi spirtoase ( fara bere si vin ) ridică această cotă între 75-90%. Consumul de bauturi alcoolice ( inclusiv bere si vinuri ) în România este undeva la 200 de milioane de litri anual alcool pur.Asta înseamnă 10 litri de alcool pur pe cap de locuitor , din care in jur de 3 litri sunt bauturile spirtoase,restul bere si vin.Facem un calcul simplu , sunt 60 milioane de litri alcool pur ( e inclus si autoconsumul aici ) , 45 milioane litri nu se accizeaza , la o acciza de 1000 EUR/hl rezulta 450 milioane EUR lipsa la buget.
Cititi continuarea interviului pe KeysFin.com
