Preşedintele României apără migraţia romilor în Europa / FOTO: Grup RC

Expulzaţi din Franţa, romii nu sunt deloc bine văzuţi nici acasă. În România. Mai bine de jumătate din populaţia ţării are o părere proastă şi foarte proastă – 54%, arată datele unui sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) în perioada 30 august – 1 septembrie. Cei care au o părere bună sau foarte bună sunt doar în proporţie de 28%, iar 17% nu au nicio părere bună, niciuna proastă. De altfel atunci când văd un reprezentant al acestei etnii, cei mai mulţi români – 37% - se declară indiferenţi. Procentul celor cărora un rom le inspiră teamă este şi el destul de mare – 18%. Furturile sunt a doua trăsătură cu care sunt identificaţi romii, arată studiul.

74% din populaţie identifică un rom după fizionomie, 62% după culoarea pielii, 62% după îmbrăcăminte, 84% - obiceiuri şi comportament, 77% după  limba vorbită, 85% după vocabular şi accent.

În principiu, cei mai mulţi dintre români nu au o problemă ca romii să se stabilească în localitatea lor – 47%, să le fie colegi de muncă – 54%, să le fie vecini – 41%, dar nu ar dori să facă parte din familia lor – 57%.

Atitudinea populaţiei e mult mai pozitivă la adresa maghiarilor – 63% spun că nu ar avea nimic împotrivă că aceştia să locuiască în România, 64% - spun că i-ar dori chiar în oraşul lor, 69% nu ar avea nimic să fie vecini cu aceştia, iar 53% i-ar primi chiar în familie.

Cel mai bine sunt văzuţi însă germanii. 83% din locuitori ar fi de acord ca aceştia să locuiască în România, 82% chiar în localitatea în domiciliază şi respondenţii, 84% ar fi de acord să le colegi de muncă, 82% - vecini.

Mai bine de jumătate dintre români cred că romii nu pot fi integraţi într-o societate europeană pentru că nu o doresc.

36% din populaţie crede că romii din România nu sunt discriminaţi, faţă de 27% care susţin contrariul. O concluzie aparent contradictorie cu răspunsurile următoare. 68% dintre cei care au răspuns chestionarului cred că romii sunt defavorizaţi în ceea ce priveşte locurile de muncă, 47% spun că romii au de suferit în sistemul de sănătate, când vor să-şi ia un credit – 55%, când vine vorba de obţinerea unei locuinţe – 57% sau la intrarea în politică – 46%.

Să fie educaţi, dar să nu fie ajutaţi cu nimic

Atunci când vine însă vorba de măsuri prioritare prin care să fie rezolvate problemele romilor, majoritatea locuitorilor ţării nu ar dori decât ca minoritarii să aibă parte de ceva mai multă educaţie. Şi atât. 93% din populaţie s-ar opune acordării de ajutoare sociale şi bunuri, 81% nu ar dori ca romii să primească locuinţe, 91% nu ar dori ca aceştia să aibă acces la utilităţi, 60% nu ar dori ca prioritate ca romii să fie calificaţi şi să aibă acces la meserii, iar 80% nu cred că e de mare importanţă ca aceştia să obţină acte de identitate. De altfel, cei mai mulţi dintre cei care au răspuns chestionarului IRES – 38% - cred că alocarea de fonduri europene pentru integrarea romilor este inutilă.

Ar fi de acord cu interzicerea folosirii cuvântului “rom”

Românii cred în bună măsură că au de suferit din cauza asemănării dintre denumirea „rom” şi cea de „român” – 59%, iar 45% dintre aceştia ar fi de acord cu propunerea deputatului PDL Alin Popoviciu de a interzice folosirea cuvântului “rom” şi revenirea la cel de “ţigan”. De altfel, 60% din populaţie nu crede că folosirea termenului de “ţigan” este jignitoare.  

Atunci când e să se compare cu alte ţări din UE la capitolul toleranţă faţă de romi, 62% cred că ţara noastră e mai tolerantă decât altele, 69% spun că problema romilor e una europeană. Aproape jumătate din români – 47% - cred că expulzarea romilor este o măsură condamnabilă, dar 53% din populaţie nu ar fi de acord să participe la o demonstraţie contra expulzării romilor. Aproape jumătate dintre români cred că 47% cred că Guvernul a făcut prea puţine a integra romii.

Se tem de revenirea romilor din Vest

Mai bine de jumătate din populaţie crede că ceea ce fac romii în Franţa este un pericol pentru circulaţia celorlaţi români. Pe de altă parte, 38% din populaţie se teme pentru siguranţa sa şi a familiei sale din cauza întoarcerii romilor din Vestul Europei.

Studiul IRES a fost realizat pe un eşantion de 1231 de persoane şi are o marjă de eroare de +- 2,8%.