Cărţile autorilor români au mai mari şase să se vândă în Suedia şi Finlanda, opera ar avea mai mare succes în ţările baltice, iar cinematografia românească ar avea public în Spania, Portugalia, Franţa sau Italia, potrivit unei analize realizate de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii.

Analiza, publicată pe site-ul Ministerului Culturii şi Cultelor, a fost realizată pentru a identifica unde şi prin ce mijloace poate fi promovată cultura română actuală cu succes, în Programul de promovare a artei contemporane românesti în Uniunea Europeană, iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor.

Promovarea culturii române actuale prin intermediul bibliotecilor publice, prin donaţii de carte românească sau organizarea unor colecţii de carte românească în instituţiile prestigioase poate avea mai mult succes în ţările nordice: Finlanda, unde 47% dintre cetăţeni au fişă de împrumut la o bibliotcă publică, Estonia (32%), Suedia (27%) sau Olanda (26%).

Pasiunea pentru lectură şi documentare este împărtăşită de aproximativ 44% dintre europeni, dar are cote mai ridicate tot în ţările nordice: 71% dintre locuitorii Suediei au citit în ultimul an, faţă de 66% dintre finlandezi şi 63% dintre britanici.

Alte ţări unde activităţile de editare de carte românească ar putea avea succes sunt Franţa, Olanda şi Estonia. Locuitorii ţărilor meridionale ca Grecia, Spania sau Portugalia sunt mult mai puţin interesaţi de lectură.

Muzeele, expoziţiile sau parcurile tematice sunt principalele puncte de atracţie culturală în ţări ca Norvegia, Suedia, Estonia, Danemarca, Germania sau Ungaria.

Dintre toate instituţiile culturale, cinematografele sunt cele mai frecventate, dar oferta acestora este uniformizată şi cel puţin 80% dintre spectatori vin la producţiile americane. De aceea, peliculele româneşti trebuie prezentate în ţările în care spectatorii sunt interesaţi de producţiile internaţionale, nu numai de cele americane, cum ar fi în ţări ca Spania, Franţa, Danemarca, Italia, Portugalia sau Norvegia.