CTP, despre viaţa de apoi: Răsplata asta e o escrocherie prin care oamenii pot fi controlaţi
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat, pentru evz.ro, recentele afirmaţii ale lui Stephen Hawking conform cărora viaţa de apoi e doar "o poveste".
"Este declaraţia unui om de ştiinţă. El nu spune: "Dumnezeu nu există", nu spune: "Dumnezeu este opiul popoarelor", în stil marxist. Spune doar atât: nu e nevoie de Dumnezeu pentru a explica lumea. Or asta este o exprimare ştiinţifică, care are un fundament foarte adânc în teorie, în modul de a gândi ştiinţa", spune jurnalistul.
Cristian Tudor Popescu spune că viaţa de apoi este cel mai uşor de utilizat concept, din punct de vedere politic.
"Dacă mai avem nevoie de viaţa de apoi? Răsplata asta e o escrocherie în fond, este o escrocherie prin care oamenii pot fi controlaţi. Istoria umanităţii, din momentul în care oamenii au început să fie suficient de mulţi, a fost nevoie ca ei să fie controlaţi prin nişte concepte, prin nişte simboluri care să poată guverna colectivităţi. Dificultatea constă în faptul că nu poţi pune un poliţist lângă fiecare cetăţean. Şi atunci trebuie să inventezi nişte concepte prin care să-i ghidezi spre ceea ce doreşti, fără intervenţie fizică. De aici necesitatea de Biserică şi de viaţă de apoi. Eu nu cred în această viaţă de apoi", a mai spus Cristian Tudor Popescu.
Daca ti-a placut articolul, urmareste REALITATEA.NET pe FACEBOOK!

Lovitură pentru furnizorii de gaz: Statul poate fixa preţurile şi după liberalizare
1 EUR= 4.3602 RON 





Jurnal Realitatea Tv Cluj 22.02.2012 ora 18.10
Clujul in Realitate 21.02.2012 ora 20
VREMEA 360 de grade. Ce sunt ŢURŢURII
VREMEA 360. Cum se formează AVALANŞELE
Jurnal Realitatea Tv Cluj 21.02.2012 ora 20.15
Declaratii Gigi Becali la ICCJ








Feedback


CTP, despre viaţa de apoi: Răsplata asta e o escrocherie prin care oamenii pot fi controlaţi
Pe mine ma deranjeaza ca folosesti o logica falsa si jumatati de adevaruri, poate ametesti pe cineva !
- afirmi ca stiinta nu este incompatibila cu religia - ba din pacate da, multe din afirmatiile biblice nu rezista unei analize stiintifice;
- ca "omenii de stiinta ai trecutului erau credeau in d-zeu" - e adevarat in unele cazuri, asa erau vremurile obscurantiste, riscai sa te dea afara din Universitate sau sa ti se taie fondurile de cercetare. Pe vremea Inchizitiei, de pilda, se declarau 100% catolici, altfel erau arsi pe rug ca Giordano Bruno !
- apoi, te repliezi si zici ca "oricat ar cerceta stinta, oricum nu se intersecteaza cu religia" - asta este oarecum adevarat, stiinta cerceteaza fapte reale, nu "fata morgana" sau "rauri de miere si ciocolata" pe care ni le promit bibliile.
- in sfarsit, ridicolul argument final pe care l-am mai auzit si altii in disperare de cauza: "nu aveti nimic de pierdut daca D-zeu nu exista, dar daca exista, ati pierdut totul !" Pai asa se pune problema, ca la targ ? Ca la gradinita ? Sunteti niste pomanagii, care spera la un mare castig cu o mica "investitie" in credinta ! Jalnic ! Rizibil ! Ridicol !
Cum spuneam, pe mine nu ma deranjeaza religia ca si crez spiritual, ma deranjeaza sa vad atatea resurse risipite in van si indivizi habotnici batandu-se pentru putina "apa sfintita" ! Nu mai zic de extremistii musulmani care inca mai taie gaturi, tot in numele lui d-zeu !
Fiecare isi alege nick-ul pe care-l considera potrivit. Daca eu sunt ateu, vrei sa postez sub numele de "crestinul"?
Adevărul rămâne etern şi este deasupra schimbărilor unei epoci sau alteia. Oricât ar evolua ştiinţa, nu ar putea răspunde decât (cel mult) la întrebarea CUM a evoluat universul după momentul „zero”, dar nu ar putea răspunde niciodată la întrebarea DE CE a apărut universul, nu ar putea spune niciodată de ce există ceva în loc de nimic, nici nu ar putea descoperi rostul universului. Aceste întrebări depăşesc orice minte umană, tocmai de aceea Dumnezeu ne-a dat şi Revelaţia.
Ideea că ştiinţa şi religia ar fi în conflict e o prejudecată, ca şi prejudecata că religia ar spune „crede şi nu cerceta.” Acest dicton nu este din Biblie, iar Biserica nu subscrie acestui dicton.
Numai ştiinţa superficială sau ideologia pozitivistă intră în conflict cu religia, dar ştiinţa adâncă îl conduce pe om spre religie, spre Dumnezeu, aşa cum spunea şi filosoful Francis Bacon : „Puţina gustare a ştiinţei poate duce la ateism, dar adâncirea ştiinţei îl aduce pe om la Dumnezeu. ”
Doar ideologia pozitivistă este materialistă, nicidecum ştiinţa însăşi. Pozitivismul este doar un curent ideologic minor, care a şi apus dealtfel. Cei ca Hawking sunt doar o reminiscenţă a acestui curent.
Religia nu operează cu dovezi empirice, materiale. Cu toate acestea, cei mai mulţi oameni de ştiinţă ajung tot mai mult la concluzii pe care teologia le-a afirmat de foarte mult timp, deoarece studiind creaţia îşi dau seama de Creatorul ei, îşi dau seama că există un proiect inteligent (intelligent design), orientat către apariţia vieţii şi a omului. Deoarece există un proiect (dacă nu un proiect în detaliu, cel puţin există un proiect în linii mari), evident că există Proiectantul, Creatorul, Dumnezeu care a creat universul şi a stabilit legile sale.
Este imposibil ca universul să fi apărut din nimic fără intervenţia lui Dumnezeu. Nu e absurd să crezi că Dumneze
Dovezile tale sunt constituite de ideile unor oameni care au murit de ceva vreme si care, sunt aproape sigur, in lumina datelor stiintifice existente astazi, si-ar schimba parerea.
Deocamdata Hawking a scris o carte in care explica din punct de vedere stiintific, fizic, cum un univers ar putea lua nastere din nimic. Nu exclude existenta lui Dumnezeu, dar subliniaza ca Universul a putut aparea din nimic, fara alte interventii. Stiu ca doare asa ceva pentru un baptist ca tine. Ideea ca un "handica.pat" poate sugera asemenea blasfemie. Din fericire, el este unul dintre cei mai respectati oameni de stiinta din intreaga lume. Nu are nevoie de aprobarea unora care nu au idee cum functioneaza metoda stiintifica. As prefera ca, daca imi raspunzi, SA O FACI FARA TRIMITERE LA CE SPUNEAU AIA ACUM SUTE DE ANI. Uite mi-a placut cum mi-ai raspuns in primul paragraf putin mai jos. Ti-ai aratat adevarata fata. Nu te-am vazut niciodata iritat in halul ala. Incepusem sa cred ca esti un bot care posteaza automat mesaje pe aici.
Nu doar savanţii din trecut, ci şi cei de azi, în majoritatea lor, sunt credincioşi! Şi nici savanţii din trecut nu şi-ar schimba nicidecum părerea dacă ar trăi astăzi. Numai ştiinţa superficială sau ideologia pozitivistă intră în conflict cu religia, dar ştiinţa adâncă îl conduce pe om spre religie, spre Dumnezeu, aşa cum spunea şi filosoful Francis Bacon : „Puţina gustare a ştiinţei poate duce la ateism, dar adâncirea ştiinţei îl aduce pe om la Dumnezeu. ” (Afirmaţie permanent valabilă)
Afirmaţia lui Hawking e doar o părere a lui, nu o concluzie ştiinţifică. Şi e greşită chiar ca simplă părere. Spunând că nu există rai, Hawking face o afirmaţie gratuită, nedovedită, încalcând propriile competenţe ale domeniului său, fizica. Hawking e fizician, dar raiul nu poate fi măsurat fizic, material. Cel mult ar putea să spună că el personal nu crede că există, dar nu că nu există, ceea ce e cu totul altceva. Dar există şi posibilitatea ca el să nu fi spus asta, iar vorbele lui să fie răstălmăcite.
Şi religia susţine că universul e creat din nimic, dar nu că s-ar fi făcut singur din nimic! Nu e absurd să crezi că Dumnezeu a creat universul din nimic, ci e absurd să crezi că nimicul s-a transformat singur în existenţă ! Indiferent că procesele sunt de durată sau nu, trebuie să aibă un început, iar acest început nu poate apărea din nimic fără intervenţia lui Dumnezeu. Un tren, oricât ar fi de lung, nu poate fi pus în mişcare fără locomotivă. Un penel fără pictor n-ar putea picta nimic, chiar dacă ar avea o coadă extrem de lung
Hawking încalcă şi competenţele propriului domeniu când afirmă că nu există raiul: el e fizician şi raiul nu poate fi măsurat fizic, material.
Aceasta e o părere greşită a lui Hawking, dar cei mai mulţi oameni de ştiinţă sunt profund credincioşi. De altfel, chiar şi Hawking a recunoscut că nu se poate demonstra că Dumnezeu nu există.
Ştiinţa şi religia nu sunt incompatibile. Foarte multe cărţi şi alte publicaţii recente arată armonia, complementaritatea dintre ştiinţă şi religie.
Ştiinţa ne învaţă despre creaţie, iar religia ne învaţă despre Creator. Pierre Teilhard de Chardin spunea că „Religia şi Ştiinţa sunt cele două feţe ori faze conjugate ale unui act complet de cunoaştere.”
Fizicianul german Max Planck, creatorul teoriei quantelor, laureat al Premiului Nobel, scrie că lumea sensibilă nu este singura care există şi că ştiinţa intuieşte şi recunoaşte realitatea superioară, metafizică, care scapă experimentului empiric: „Tot ceea ce vrem să spunem este că lumea sensibilă nu este singura care există, ci mai există şi o altă realitate superioară, inaccesibilă experimentului empiric, dar pe care ştiinţa o intuieşte şi o recunoaşte. Cunoaşterea ştiinţifică a lumii îl pune pe savant să cerceteze şi să descopere aceste structuri adânci ale existenţei.”
Max Planck mai scrie: “Oricât de profund am ajunge cu cercetările, nu găsim nici o contradicţie între religie şi ştiinţă, ci dimpotrivă, o concordanţă esenţială. Religia şi ştiinţa nu se exclud, cum cred unii, ci se completează.”
Adevărul rămâne etern şi este deasupra schimbărilor unei epoci sau alteia. Oricât ar evolua ştiinţa, nu ar putea răspunde decât (cel mult) la între
Şi care-i problema? E obligatoriu să-mi scriu textul direct aici sau să le scriu din nou? Dau copy paste din texte pe care le-am scris deoparte. Care-i diferenţa că le scriu pe desktop şi le pun aici sau că le scriu direct aici? Importante sunt ideile, nu unde şi cum le scriu! Dar pentru că nu ai argumente, te legi de amănunte fără importanţă. Chiar şi ce-ţi scriu acum, scriu întâi deoparte şi apoi postez aici!
Şi ce tot flutri denumirea de ateu? Crezi că-ţi face cinste să fii ateu? Nicidecum!
Dacă există Dumnezeu, raiul şi iadul, tu ce vei face dacă te prinde clipa decesului în necredinţă sau cu sufletul necurăţit de păcate? Ce vor face toţi ateii şi păcătoşii dacă mor în necredinţă sau cu sufletul necurăţit de păcate?
Credinţa şi pocăinţa de păcate au valoare de mântuire doar cât trăim aici pe pământ, după moarte e prea târziu, pentru că după moarte nu se mai poate primi iertare!
Tu crezi că există numai materia, numai ceea ce se poate vedea şi măsura? Nicidecum! Există şi Dumnezeu şi lumea spirituală (raiul şi iadul)! Chiar dacă acestea nu se pot vedea, nici măsura, sunt foarte multe argumente şi dovezi că există! Dar aceste argumente şi dovezi nu sunt la nivelul empiric, material, cu excepţia miracolelor.
Crezi că omul e doar materie, doar oase şi carne şi la moarte se termină totul? Nicidecum! Moartea e doar o trecere spre Judecată!
Cât mai eşti în viaţa pământească crede în Domnul Isus Cristos şi în Cuvântul lui, fă pocăinţă de păcate şi urmează învăţătura Lui! Nu te juca cu propria ta mântuire! Nu uita că de tine depinde fericirea ta veşnică sau dimpotrivă, nefericirea ta veşnică! Acesta e rostul şi scopul suprem pe care trebuie să-l avem în viaţă: mântuirea! Să ne străduim să ne mântuim, să ajungem în fericirea veşnică, nu în suferinţa veşnică!