Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a revenit luni cu noi precizări privind sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea în cazul declaraţiilor de avere şi interese. După ce presa a scris despre intenţia CSM de a pune la secret declaraţiile de avere şi de interese, Consiliul a venit cu noi precizări.

"Declaraţiile de avere sunt şi vor rămâne publice. CSM nu contestă conţinutul lor, ci doar caracterul public al datelor personale. Plenul a solicitat Avocatului Poporului să constate că, pe aceeaşi problemă, s-a mai pronunţat o dată printr-o decizie de neconstituţionalitate", a declarat Cecilia Morariu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Potrivit CSM, datele personale se referă la adresele magistraţilor care trebuie completate în declaraţiile de avere şi de interese. "Unor magistraţi li s-au spart domiciliile şi în acest caz nu se poate vorbi de protecţie a persoanelor", a completat Morariu.

Vineri, CSM a adus, pentru a doua oară, precizări privind sesizarea pe care a făcut-o referitor la dispoziţiile Legii nr. 144/2007 privind funcţionarea ANI, susţinând că documentul trimis Avocatului Poporului vizează strict caracterul neconstituţional al publicităţii declaraţiilor de avere şi de interese.

Într-un comunicat remis vineri, Consiliul Superior al Magistraturii susţine că acest caracter neconstituţional al publicităţii declaraţiilor de avere şi de interese a fost constatat prin Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008 de către Curtea Constituţională.

Precizarea CSM vine după ce Transparency International România a criticat Cosniliul pentru cererea de verificare a neconstituţionalităţii Legii 144 din 2007 privind funcţionarea ANI şi a solicitat Avocatului Poporului să o respingă.

Printr-un comunicat remis joi, conducerea Transparency International România se declară indignată cu privire la modul în care o serie de instituţii publice înţeleg să încurajeze nerespectarea unor dispoziţii legale "pe care le consideră incomode, interpretarea acestora în mod subiectiv şi înlăturarea aplicării lor prin declararea neconstituţionalităţii".

Conform ziarului Cotidianul, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, i-a cerut săptămâna trecută Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) asupra faptului că un articol din Legea nr. 115 din 1996 privind declararea şi controlul averilor a fost deja declarat neconstituţional încă din 16 aprilie 2008, dar a supravieţuit în Legea Agenţiei Naţionale de Integritate, aflată în vigoare.

Verdictul de neconstituţionalitate din 16 aprilie a fost dat după ce grupul PD-L din Camera Deputaţilor a sesizat CCR că prevederea din Legea nr. 115 potrivit căreia averile nejustificate ale demnitarilor pot fi confiscate încalcă Legea fundamentală.

Democrat-liberalii au argumentat atunci că doar averile obţinute ilicit pot fi confiscate potrivit Constituţiei, nu şi cele pentru care nu există acte justificative. Curtea a admis acest argument, a constatat că articolul cu pricina este neconstituţional, dar a extins controlul şi asupra altor articole, aflate în strânsă legătură, în opinia Curţii, cu cel atacat. De exemplu, s-a considerat, pe bună dreptate, ca fiind neconstituţională şi procedura tehnică ce trebuia urmată după pronunţarea verdictelor de confiscare a averii.

În acest context, Autoritatea Naţională pentru Integritate este pusă în pericol.

Horia Georgescu, secretarul general al ANI, a explicat că o astfel de decizie a CCR ar îngreuna foarte mult activitatea Agenţiei.

"Noi estimăm că la nivel naţional circa 300.000 de funcţionari publici, magistraţi şi demnitari trebuie să-şi declare averile. Aceste declaraţii vor rămâne în gestiunea ANI, însă faptul că nu vor mai fi publicate pe site-urile de Internet ale instituţiilor va afecta grav întregul proces de transparenţă din sectorul public“, a spus Georgescu.