"CSM a luat la cunoştinţă de criticile preşedintelui ţării cu privire la pe care justiţia l-ar fi făcut societăţii, a reflectat asupra declaraţiilor premierului cu privire la soluţiile date de judecători în cauzele de litigii de muncă şi a luat act de declaraţiile unui lider al opoziţiei cu privire la procurorii care trebuie să ", se arată în comunicatul citat.
De altfel, Consiliul reaminteşte că, potrivit Recomandării Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei către statele membre cu privire la judecători: "Dacă comentează deciziile judecătoreşti, executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie; de asemenea, acestea ar trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac".
Totodată, CSM subliniază că, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale din 2006, "Libertatea de exprimare şi de critică este indispensabilă democraţiei constituţionale, însă ea trebuie să fie respectuoasă, chiar şi atunci când exprimă o atitudine critică fermă. Întrucât independenţa autorităţii judecătoreşti este garantată prin Constituţie, este imperioasă o protejare efectivă, în sens constituţional, a magistraţilor împotriva atacurilor şi denigrărilor de orice natură ar fi ele, aceasta cu atât mai mult, cu cât magistraţii, care sunt lipsiţi de orice drept de replică în legătură cu activitatea lor de restabilire a ordinii juridice, ar trebui să poată conta pe sprijinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativă şi cea executivă".
Prin urmare, CSM afirmă că respectă celelalte puteri şi cere ca şi celelalte puteri să respecte justiţia şi să recunoască autoritatea judecătorilor. "Criticile vizând judecătorii şi procurorii în ansamblu sunt nepermise. Orice fel de acuze, generale şi nefondate, slăbesc autoritatea justiţiei şi scade încrederea cetăţenilor în aceasta", se mai arată în comunicatul remis miercuri.
Totodată, Consiliul apreciază că şi datorită magistraţilor criza economică şi financiară a fost depăşită, iar drepturile celor care au apelat la justiţie în această perioadă au putut fi astfel respectate.
Preşedintele Traian Băsescu a criticat dur, pe 10 iunie, justiţia din România, reluându-şi acuza sa mai veche, anume că "niciodată justiţia vreunui stat al Uniunii Europene nu a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează cât a făcut justiţia română".
Şeful statului a precizat că, deşi România respinge orice condiţionalitate a intrării în Schengen de alte subiecte, trebuie acordată toată atenţia raportului MCV din luna iulie, mai ales în contextul poziţiei Olandei, Franţei, Germaniei faţă de României. "Deşi nu acceptăm adăugarea de condiţii pentru acces în spaţiul Schengen nu putem să nu recunoştem deficienţele pe care justiţia românească încă le are – mă refer la termenele lungi de judecată, la procedurile de tergiversare a dosarelor la ÎCCJ", a indicat preşedintele.
"Avem o mare vulnerabilitate din aceste punct de vedere, şi repet ceea ce am mai spus: niciodată justiţia vreunui stat al Uniunii Europene nu a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează cât a făcut justiţia română", a criticat şeful statului.
Pe de altă parte, preşedintele PNL Crin Antonescu a le-a transmis, pe 11 iunie, angajaților din serviciile speciale, DNA, justiție, Garda Financiară și prefecturi să respecte instituțiile în care lucrează, să-și facă datoria în mod corect și să nu uite niciodată că există "viață și răspundere și după Traian Băsescu".
"Vă respectăm, respectăm pregătirea dvs profesională, munca dvs, instituțiile dvs, care sunt necesare. Vă cerem să le respectați și dvs, toți. Să vă faceți datoria corect, să nu uitați niciodată că există și după Băsescu viață, lege, răspundere", le-a transmis Antonescu, pe 11 iunie, de la Sala Palatului, în cadrul evenimentului de prezentare a viziunii USL privind administrația publică.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M