foto: just.ro

CSM a avut o serie de observaţii cu privire la cele două Coduri promovate de Ministerul Justiţiei şi a cerut efectuarea unui studiu de impact şi un termen de implementare a noilor proceduri. Mai mult, CSM a cerut ca în momentul în care cele două proiecte normative vor ajunge să fie discutate şi votate în Comisiile juridice ale Parlamentului să fie prezent şi un reprezentant al Consiliului.

Observaţiile CSM se referă la imposibilitatea implementării noilor norme, lucru care ar bloca sistemul judiciar în condiţiile în care judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar fi obligaţi să judece şi apelurile proceselor. "Dacă acest cod s-ar aplica de mâine, sistemul s-ar bloca. Instanţa supremă ar avea nevoie de 3-4-5 ori mai mult personal pentru judecarea tuturor cauzelor", a arătat judecătorul Dan Lupaşcu. Magistratul a mai apreciat că aplicarea noilor prevederi ar conduce, inevitabil, la prelungirea proceselor, nicidecum la scurtarea lor, aşa cum a fost intenţia iniţiatorului. În cazul noilor prevederi, dispare calitatea de "învinuit", fiind înlocuită cu cea de "suspect". "Legea nu spune clar când devii <>, un lucru discutabil din punctul nostru de vedere", a completat Lupaşcu.

De acord cu aceste critici a fost şi Anton Pandrea, care a arătat că 32 de judecători de la ÎCCJ nu vor putea niciodată să judece toate procesele de fond, de apel, de casaţie, de drepturi şi libertăţi, precum şi procesele camerei preliminare. "Teoretic, este posibil ca orice cauză penală din România să ajungă la ÎCCJ. Este riscant ca aceste coduri să apară în acestă formă", a completat Pandrea.

CSM  a mai constatat că în noile proiecte legislative se reduc limitele de pedeapsă la majoritatea infracţiunilor, nu mai sunt prezente infracţiunile de insultă şi calomnie, în schimb apare termenul de "obstrucţionare a justiţiei". Totodată, CSM  a propus renunţarea la prevederile din noul Cod penal privind infracţiunea continuată şi a constatat introducerea unei noi proceduri privind "renunţarea la aplicarea pedepsei, pentru infracţiuni de gravitate redusă". "Acest lucru nu mi se pare normal. După ce ofiţerul judiciar pierde timp cu anchetarea unei cauze, procurorul pierde timp cu instrumentarea dosarului şi statul cheltuie bani pentru asta, dosarul ajunge în instanţă şi judecătorul renunţă la aplicarea pedepsei, în condiţiile în care legea nu spune clar care sunt infracţiunile de gravitate redusă", a concluzionat Lupaşcu.

Codurile penal, de procedură penală, civil şi de procedură civilă ar trebui să intre în vigoare în cel puţin un an de la momentul când au fost aprobate şi publicate în Monitorul Oficial, aşa că nu există motive se spună că nu putem implementa aceste codurile, a declarat săptămâna trecută ministrul justiţiei.

Ministrul a anunţat, pe 11 noiembrie, că au fost finalizate lucrările la proiectele de Cod penal, Cod de procedură penală, Cod civil şi Cod de procedură civilă. Cătălin Predoiu a susţinut că viitorul ministru al justiţiei trebuie să aibă, ca principal obiectiv, discutarea şi adoptarea celor patru Coduri în Parlament. Ministrul a spus că acestea vor conta la următorul raport de ţară al Comisiei Europene.