Foto: libpweb.nus.edu.sg

Potrivit unui comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii, plenul CSM şi-a însuşit conţinutul notei Inspecţiei Judiciare care vizează afirmaţiile făcute de mai mulţi membri ai Executiviului şi Parlamentului de natură să afecteze independenţa şi prestigiul justiţiei.

Decizia CSM a fost luată în urma sesizării venite din partea Procurorului General al României, Laura Codruţa Kovesi, care a solicitat Consiliului "să apere reputaţia profesională a magistraţilor procurori". În sesizarea adresată CSM, Procurorul General afirmă că declaraţiile unor politicieni ar fi depăşit prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi că termenii folosiţi de aceştia nu sunt "proprii liberei dezbateri de idei, proprii dicursului politic". Mai mult chiar, Koveşi consideră că libertatea de a critica o instituţie publică " a fost transformată în declaraţii de natură a discredita un întreg corp profesional".

Declaraţiile politicienilor au fost făcute după apariţia în presă a unor articole referitoare la cercetarea penală a unor miniştri sau foşti miniştri. Cu această ocazie, referindu-se la aceste cauze aflate pe rolul parchetelor, unii politicieni şi membrii ai Executivului au acuzat, "în general, procurorii de obedienţă politică, lipsă de moralitate, obrăznicie şi comportament abuziv".

CSM este de părere că prin aceste afirmaţii ce culpabilizează întregul corp al magistraţilor, s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a scăderii prestigiului procurorilor şi a afectării independenţei acestora. În măsura în care procedează astfel, susţine CSM, persoana care face aceste afirmaţii aduce, inevitabil, atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei magistraţilor.

CSM aduce în sprijinul afirmaţiilor sale şi două decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, care statuează că "interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora" şi că "activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept".

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, în 8 mai, că politicienii şi membrii Executivului au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic, atunci când au făcut afirmaţii la adresa procurorilor.

Verificările inspectorilor au vizat afirmaţiile făcute de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, care a declarat că "procuratura şi DNA funcţionează ca poliţie politică", afirmaţiile deputatului Relu Fenechiu care a susţinut că "DNA şi Parchetul General sunt în acest moment strict poliţie politică, unealta de instrumentare de dosare împotriva oamenilor politici incomozi", dar şi declaraţiile deputaţilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, care au afirmat că "procurorii sunt obraznici". Printre afirmaţiile contestate de Kovesi au fost, de asemenea, şi cele ale fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, potrivit cărora "influenţa politică asupra procurorilor vine mai degrabă dinspre preşedintele României, decât dinspre ministrul Justiţiei" sau "noi trăim paradoxul anului 2007 (...) când foştii procurori ceauşişti ne dau lecţii despre cum ar trebui reformată justiţia. Lucrurile acestea trebuie să înceteze. Justiţia nu poate fi reformată de foşti procurori ceauşişti".