Cruciada antiimigraţie: Italia vrea să expulzeze cetăţeni europeni

Proiectul de decret, coordonat cu propuneri similare din partea Franţei, contravine unei directive UE care stabileşte dreptul cetăţenilor europeni la libertate de mişcare şi la stabilirea reşedinţei în alte state membre, dar nu oferă suficiente instrumente ţărilor pentru a-i expulza pe cei care încalcă condiţiile de şedere.

Potrivit aşteptărilor, ministrul italian de interne Roberto Maroni urmează să îşi prezinte săptămâna viitoare propunerile în faţa Comisiei Europene. În 6 septembrie, la o conferinţă consacrată imigraţiei, el a obţinut susţinerea Franţei faţă de acest proiect.

Maroni, din Liga Nordului, vizează directiva UE din 2004 care le permite cetăţenilor UE să locuiască în străinătate mai mult de trei luni, atât timp cât îndeplinesc o serie de condiţii, precum un venit suficient.

El vrea, în primul rând, înfiinţarea unei baze de date privind infractorii la nivel european. "Cei care nu respectă regulile sunt, practic, nepedepsiţi, pentru că statele nu au instrumentele necesare pentru a asigura repatrierea", a spus Maroni. "Un gol din legislaţie care trebuie umplut", a spus el, fără a oferi detalii despre propuneri.

Guvernele italiene succesive au avut de înfruntat un aflux de mii de romi, după extinderea UE şi deschiderea graniţelor. În prezent, o parte dintre cei care părăsesc voluntar Franţa, în schimbul sumei de 300 de euro, emigrează în Italia.

În lipsa unei politici naţionale, autorităţile locale trebuie să facă faţă romilor, care trăiesc în general în tabere ilegale, în condiţii igienice precare.

Milano, fieful partidului antiimigraţie Liga Nordului, a adoptat o poziţie dură, închizând aproape 100 de tabere ilegale anul acesta, operaţiune ce a costat două milioane de euro. Autorităţile locale nu au oferit, însă, alternativă pentru locatarii acelor barăci.

La polul opus, Gianni Alemanno, primul primar de dreapta al Romei de după război, a încercat să ajungă la un consens pentru planul său pentru nomazi. El intenţionează să înregistreze şi să mute circa 6.000 de romi din 10 tabere. Mulţi dintre ei provin din Balcani şi sunt în curs de obţinere a dreptului de şedere, pe baze umanitare. O parte urmează să fie repatriaţi.

Alemanno a declarat că guvernul va adopta decretul privind expulzările indiferent de punctul de vedere al Bruxelles-ul.

Organizaţiile umanitare cred că presiunea exercitată de UE şi de societatea civilă va convinge Italia să renunţe, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu doi ani, când nu a mai amprentat copiii romi.

Nazzareno Guarnieri, preşedintele Federaţiei Romani, a acuzat guvernul că vrea doar să îşi crească popularitatea înainte de alegeri. "Acelaşi lucru s-a întâmplat înainte de ultimele alegeri, din 2008, când a fost decretată starea de urgenţă privind romii. Astfel de decrete arată că vom fi folosiţi din nou ca hrană pentru politicieni", a spus el.