România va găzdui trei baterii de interceptoare antirachetă/ Foto: Grup RC

"Scutul antirachetă ce va fi instalat în România este relevant doar din perspectiva confruntării cu sisteme de rachete ofensive relativ nesofisticate şi puţine la număr. Dacă scutul antibalistic nu oferă el însuşi decât o protecţie parţială, în schimb oferă indirect o sporire a securităţii României. Chiar dacă importanţa militară a scutului nu este de ignorat, însemnătatea politică a acestuia pare mai importantă. Construirea sistemului antirachetă în ţara noastră consolidează parteneriatul cu Statele Unite care îşi sporeşte responsabilităţile şi implicarea în România şi în regiune. Scutul antirachetă oferă o garanţie politică şi de securitate suplimentară fără a implica costuri mari din partea României. La fel de important, scutul antibalistic sporeşte greutatea politică a României în regiune", se arată în concluziile unui raport al Centrului Român pentru Politici Europene.

Documentul aminteşte că România a cerut, inclusiv în timpul summit-ului NATO de la Bucureşti, construirea unui scut anti-rachetă care să acopere şi teritoriul statelor NATO din sud-estul continentului.
Noul plan6 al administraţiei Obama prevede patru faze: Faza I (până în 2011) instalarea unor sisteme antirachetă bazate pe sistemul naval de luptă Aegies şi interceptorul SM-3 bloc IA şi pe sistemul radar transportabil AN/TPY-2; Faza II (până în 2015) Instalarea versiunii mai avansate SM-3 bloc IB în configuraţie terestră şi navală şi introducerea unui sistem de senzori mai avansat; Faza III (până în 2018) După testare, instalarea rachetei SM-3 bloc IIA capabilă să distrugă şi rachete cu rază intermediară de acţiune (între 3.500 și 5.500 km); Faza IV (până în 2020) După dezvoltarea şi testare, instalarea interceptorului SM-3 bloc IIB, capabil să acţioneze şi împotriva rachetelor intercontinentale. România va fi implicată în a doua fază, pe teritoriul său fiind amplasate rachete de interceptare terestre de tip SM-3 bloc IB care vor deveni operaţionale din 2015.

Scutul, neputicincios în faţa armelor Rusiei

În 2009 Rusia deţinea aproximativ 608 vectori de transport (rachete) pe diverse platforme care puteau purta până la 2683 de focoase nucleare1; la acestea se adaugă alte câteva mii de focoase aflate în conservare. În raport cu acest arsenal impresionant scutul anti-rachetă ce va fi instalat în România nu are relevanţă. Rachetele SM-3 ce vor fi instalate iniţial în România asigură protecţie împotriva rachetelor cu rază medie de acțiune iar în prezent nici Rusia (şi nici SUA) nu deţin astfel de rachete cu încărcătură nucleară ca urmare a interzicerii lor prin Tratatul privind forţele nucleare intermediare din 1987. Rachetele SM-3 nu asigură protecţie împotriva rachetelor cu rază lungă de acţiune deţinute de Rusia şi chiar dacă variantele viitoare ale rachetei vor asigura o astfel de protecţie, câteva rachete ruseşti complexe (de exemplu deja menţionatele R-36M) ar fi de ajuns să copleşească scutul. Practic scutul ne apără de ceva ce ruşii nu au şi nu ne apără de ceea ce au", susţine documentul.

CSAT a decis săptămâna trecută amplasarea unor elemente anti-rachetă pe teritoriul României.