Moţiunea de cenzură a Opoziţiei a căzut, astfel că, fără o eventuală piedică de la Curtea Constituţională, măsurile de austeritate ar trebui să se aplice de la 1 iulie. Preşedintele Traian Băsescu, ministrul de Finanţe Sebastian Vlădescu şi alţi demnitari ai Cabinetului Boc au declarat că revenirea la actualul nivel al veniturilor pentru pensionari şi bugetari se va face din luna ianuarie a anului viitor cu condiţia să se continue concedierile asumate în acordul cu FMI şi să nu existe o cădere economică mai mare de 2%.
Consilierul BNR Lucian Croitoru consideră că măsurile de austeritate ar trebui aplicate pe o perioadă de 18 până la 24 de luni, pentru a avea efectele scontate. "Aceste măsuri, din punct de vedre economic, nu pot fi reversate curând. Salariile şi pensiile nu pot fi readuse imediat la nivelul la care au fost. Măsurile trebuie menţinute pe o perioadă între 18 şi 24 luni pentru că România are de redus deficitul bugetar", a declarat Croitoru în exclusivitate pentru The Money Channel, citat de money.ro.
"Măsurile trebuie menţinute până când economia va permite inversarea lor. Măsurile pot fi inversate, dar trebuie găsite alte soluţii în loc", a adăugat consilierul guvernatorului BNR.Croitoru a precizat că România nu a crescut din punct de vedere economic în ultimii 20 de ani fără să beneficieze de intrări de capital din afara ţării.
Nerevenirea la cuantumul actual al pensiilor ar putea crea însă probleme politice, partidul independenţilor, UNPR, ameninţînd în repetate rânduri cu ieşirea de la guvernare în cazul în care tăierea nu ar avea un caracter temporar.
El a subliniat că evoluţia economiei în anul viitor va depinde de ceea ce se va întâmpla în restul lumii, în condiţiile în care există lichidităţi mari în zona Asiei şi din injecţiile realizate de bănci centrale, iar acestea trebuie orientate.
"Numai dacă punem situaţia finanţelor în ordine, dacă menţinem coerenţa politicilor macroeconomice, iar mediul de afaceri rămâne stimulativ pentru investiţii, se va relua creşterea economică la potenţial. Sub presiunile politicilor populiste, toate acestea trei sunt în pericol", a mai spus Croitoru.
El a mai spus că problemele fiscale sunt de natură structurală, făcând referire la numărul mare de pensionari, de 5,2 milioane, dintre care o parte importantă o constituie persoane care au ieşit anticipat la pensie în mod abuziv şi la cele 500.000 de persoane angajate în sectorul public " în plus".
Guvernul şi FMI estimează pentru acest an o creştere economică zero sau chiar o contracţie de până la 0,5%.
Pe de altă parte, directorii executivi ai celor mai mari firme de consultanţă de pe piaţa locală, Deloitte România, şi-au revizuit în sens negativ estimările cu privire la ieşirea din recesiune a economiei româneşti. Aproape 60% dintre aceştia se aşteaptă ca România să iasă din criză în cursul anului 2011 sau chiar mai târziu, potrivit studiului "CEO Survey 2010".
De asemenea, lideri importanţi ai principalului partid de la Putere, PDL, au vorbit zilele trecute de necesitatea unui nou împrumut de la FMI.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu vrea şi rigorozitate în aplicarea reformelor, cerându-le economiştilor şi finaţiştilor să fie mai vocali, chiar dacă au un dezavantaj, "nu fac rating". "Trebuie să începem o ofensivă, să repunem în drepturi problemele financiare şi economice. A discuta probleme sociale fără a lua în calcul resursele economice nu face altceva decât să ducă în eroare", a afirmat Isărescu, la un seminar dedicat IMM-urilor, desfăşurat la Banca Centrală.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M