Croaţia: Drum deschis către aderarea la UE

51,48% dintre sloveni au votat duminică în favoarea unui proceduri de arbitraj internaţional pentru rezolvarea diferendului frontalier cu Croaţia, în timp ce 48,52% s-au opus, potrivit rezultatelor date publicităţii după numărarea de 99% dintre sufragii. Pretenţiile divergente ale celor două ţări vizează micul golf Piran din Marea Adriatică şi datează încă de la scesiunea celor două ţări de Iugoslavia în 1991.

Dosarul a tensionat relaţiile dintre Ljublijana şi Zagreb, determinând Slovenia să blocheze aderarea ţării vecine la Uniunea Europeană. Graţie validării la mustaţă a referendumului de căre cetăţenii sloveni, deschide astfel calea Croaţiei spre aderarea la Uniunea Europeană. Cel mai probabil, în următoarele 12 luni, Zagrebul va încheia negocierile cu Bruxelles-ul şi va deveni cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene din 2012, estimează The Telegraph.

Slovenia şi Croaţia au semnat în noiembrie anul trecut un acord potrivit căruia o echipă internaţională de arbitraj, conform unei propuneri a UE, va decide asupra conflictului privind frontiera, care se referă la o mică fâşie de pământ şi de mare din Golful Piran, Marea Adriatică. Decizia echipei internaţionale va avea caracter obligatoriu pentru ambele ţări.

Slovenia, membră a UE din 2004, şi-a folosit dreptul de veto ca să blocheze, pe tot parcursul lui 2009, negocierile dintre UE şi Croaţia. Graţie presiunilor venite din partea celorlaltor state europene, Ljublijana a semnat în septembrie un acord prin care se angaja să accepte supunerea disputei unei instanţe de arbitraj.

Parlamentul sloven a ratificat textul acordului în aprilie, dar coaliţia de stânga aflată la putere şi opoziţia de centru-dreapta au decis că este necesar un referendum, pentru consolidarea acordului. Prin acordul încheiat în toamnă, cele două ţări au încercat să ofere un exemplu pentru statele din Balcanii de Vest, demonstrând că prin compromis şi printr-un viitor european comun, diferendele bilaterale pot fi rezolvate.

Croaţia şi Slovenia au sperat să influenţeze astfel relaţiile dintre Serbia şi Kosovo, entitate care şi-a declarat independenţa de Belgrad, sau dintre Bosnia şi Serbia, ale căror relaţii sunt tensionate încă după războiul din Bosnia. Premierul sloven Borut Pahor le-a cerut alegătorilor să voteze în favoarea textului, dând asigurări că aceasta este cea mai bună soluţie posibilă, în condiţiile în care un articol din acord menţionează păstrarea accesului direct la apele internaţionale pentru Slovenia.

Preşedintele croat, Ivo Josipovici, a salutat duminică seară rezultatele referendumului din Slovenia. "Succesul referendumului pentru arbitraj este o victorie importantă pentru Slovenia, Croaţia şi Europa", a declarat Josipovici într-un comunicat, citat de NewsIn. La fel a făcut şi premierul sloven, Borut Pahor.

Situaţia din teren diferă însă de perspectiva ce reiese din declaraţiile politicienilor. Votul a divizat populaţia slovenă, mai ales că hărţile trimise de Croaţia la UE marchează Golful Piran drept teritoriu croat. O parte a populaţiei slovene percepe aceasta drept o formă de anexare de către Croaţia a unui teritoriu sloven.

Bazându-se pe acest sprijin al unei bune părţi a populaţiei slovene, partidul de centru-dreapta SDS, acum în opoziţie, ameninţă că va face tot ce-i stă în putinţă ca să blocheze ratficarea de către Parlament a actului de aderare a Croaţiei la UE. SDS a făcut campanie împotriva trecerii la arbitraj internaţional, argumentând că, fiind ţară membră, Slovenia ar fi putut dobândi o poziţie mult mai bună în negocieri decât Croaţia.

Deblocarea drumului Croaţiei şi extinderea inevitabilă a Uniunii către Balcanii de Vest ridică însă alte probleme. Majoritatea ţărilor aplicante din Balcani au dispute teritoriale mult mai încâlcite decât dosarul sloveno-croat. Rivalităţile din anii ’90 care încă persistă şi frontierele poroase ce au rezultat din dezintegrarea violentă a fostei Iugoslavii au făcut ca Serbia, Bosnia, Kosovo şi Macedonia să nici nu înceapă măcar negocierile pentru aderare.