Spre exemplu, România a fost singura ţară care a experimentat o tranziţie violentă spre democraţie, notează publicaţia britanică.
Însă lucrurile arată diferit de această dată, mai ales pentru că liderii nedemocratici au tras învăţăminte de pe urma revoluţiilor care au avut loc în Europa Centrală şi de Est. În loc să folosească mijloace clasice de reprimare, în prezent se apelează la "grupuri proguvernamentale", la agenţi în civil şi la acţiuni de destabilizare, explică The Guardian.
"Noul val de democratizare" este mai complicat decât cel din Europa pentru că mişcările politice islamice joacă roluri importante. Tranziţia la democraţie a statelor din fostul bloc sovietic a fost percepută drept o victorie asupra unui inamic ideologic - fosta Uniune Sovietică. Însă lucrurile stau altfel în contextul actual, pentru că din punctul de vedere al Occidentului, forţele reformiste islamiste sunt considerate tot inamici ideologici, la fel cum sunt şi regimurile aflate la putere, exemple în acest sens fiind victoriile electorale ale unor grupări precum Hamas şi Hezbollah.
Şi chiar dacă mişcările de acum vor reuşi să înlăture regimurile dictatoriale şi să organizeze alegeri libere, acest lucru nu înseamnă că vor fi rezolvate frustrările şi nemulţumirile populaţiei. Iar acest lucru ar putea conduce la dezamăgiri în rândurile mişcărilor de protest, cu un impact asupra democraţiilor respective.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M