Sesiunea dramatică a parlamentului de la Atena s-a terminat în noaptea de vineri spre sâmbătă după ce guvernul premierului socialist Georgios Papandreou a câştigat votul de încredere al deputaţilor. 145 de parlamentari au votat împotriva guvernului Papandreou, 153 pentru. Votul surpriză, cel cu numărul 153, a venit de la o deputată a socialistă care s-a reîntors în grupul parlamentar al partidului aflat la guvernare, după o perioadă de rebeliune.
Într-un discurs teatral, aplaudat cu entuziasm de o parte a parlamentarilor, Georgios Papandreou a îndemnat toate partidele din Grecia să coopereze "în interesul oamenilor". "Este nevoie de un guvern puternic", a spus premierul socialist.
Şeful guvernului a anunţat că doreşte să discute cu patru partide despre formarea unui guvern de uniune naţională şi că, sîmbătă, va merge la preşedinte cu acest scop. El a respins ideea alegerilor anticipate şi a subliniat că acestea ar da peste cap acordul financiar acceptat cu partenerii din Uniunea Europeană. Totodată, şi-a apărat intenţia de a organiza un referendum spunând că ar fi fost mai bine pentru cetăţenii greci dacă şi-ar fi hotărât singuri soarta.
El a cerut votul de încredere al parlamentului insistând că actualul guvern trebuie să rămână stabil, dar a anunţat că este dispus să discute despre cine va conduce viitorul Executiv. Surse citate de Reuters spun că în urma discuţiilor cu aliaţii săi, Papandreou s-a arătat de acord să facă pasul înapoi şi să îl lase pe ministrul de finanţe Evangelos Venizelos să formeze guvernul de coaliţie.
Liderul Partidului Noua Democraţie, principala grupare de opoziţie, a anunţat imediat după discursul premierului că respinge propunerea acestuia. "Alegerile anticipate sunt singura soluţie", a declarat şeful conservatorilor, Antonis Samaras, prin vocea unui purtător de cuvânt.
Acest lucru înseamnă că Partidul Socialist (PASOK) ar putea încerca să formeze un guvern de coaliţie cu alte două partide mai mici din parlament.
Problema referendumului anunţat de premier şi primit cu ostilitate în UE a fost tranşată azi în mod oficial. Ministrul de finanţe elen a anunţat că Atena renunţă la consultarea publică pe tema planului de salvare. Franţa avertizase ceva mai devreme prin vocea ministrului francez al Afacerilor Europene, Jean Leonetti, că Grecia va fi exclusă din zona euro şi din Uniunea Europeană dacă nu acceptă planul decis de statele europene la 27 octombrie, pentru a încerca să rezolve criza datoriilor.
În marja summitului G20 de la Cannes, liderii UE au presat Grecia să ajungă la un acord pentru susţinerea şi implementarea planului de salvare. Conform acestuia, Atena va beneficia de o reducere cu 50% a datoriilor şi de un nou împrumut în valoare de 130 de miliarde de euro. În schimb, va fi nevoită să aplice măsuri dureroase de austeritate - reduceri masive de cheltuieli bugetare, tăieri de pensii şi salarii, concedieri în sectorul public şi privatizări.
Oficialii europeni se tem că dacă nu vor ţine sub control criza din Grecia aceasta se va extinde la alte economii vulnerabile, precum cea a Italiei. Lucrurile nu stau bine nici la Roma. Ţara care are o datorie publică uriaşă şi o creştere economic anemică a acceptat azi să intre sub monitorizarea FMI. care va urmări cu atenţie implementarea reformelor. Premierul Silvio Berlusconi a asigurat că este destul de puternic pentru a-şi continua mandatul, dar mulţi comentatori din Peninsulă susţin că el şi-a pierdut practic majoritatea parlamentară.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M