Autorităţile vor să umple craterele formate în urma prăbuşirilor repetate, care au peste un hectar, cu apă sărată, iar asta o transformă într-o adevărată bază balneoclimaterică.
Dezastrul la Ocnele Mari a început în 2001. Tavanul unei caverne s-a prăbuşit, iar apa sărată care a ieşit din subteran a inundat sute de gospodării. De-atunci, zona a fost ocolită de turişti. "Când am venit eu aici, acum 50 de ani, era cu totul altfel. Era frumos, erau băi calde, băi cu nămol, împachetări, dar s-a distrus totul. Este o sursă de venit dacă s-ar face staţiunea cum a fost odată", a declarat unul dintre turişti.
Luciul apei va avea o suprafaţă de peste un hectar, iar autorităţile susţin că va fi cel mai mare ştrand cu apă sărată din ţară. "Cele mai mari costuri le va supota Conves, cel care este dator să ne refacă zona. Iar consiliul local , prin bugetul său propriu, va suporta în jur de trei miliarde de lei vechi, cât reprezintă costul acestor amenajări", a spus primarul din Ocnele Mari, Petre Iordache.
Pe lângă primărie, Societatea de Exploatare a Sării intenţionează să amenajaze încă un bazin cu apă sărată care va fi deschis până în toamnă.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M