”Acum nu înțeleg de ce tratăm senzațional un eveniment relativ banal. Despre candidatura lui Teodor Meleșcanu vorbim de câteva luni de zile, chiar la emisiunile noastre, din zilele trecute, am discutat că la începutul acestei sâptămâni, dânsul va candida, nu mi se pare un eveniment important, decât prin prisma faptului că un fost șef de serviciu, al doilea după Mihai Răzvan Ungureanu, și tot de la SIE, acceptă candidaturi, în această perioadă, la Președinția României. Celălalt șef, pe care îl vedem și acum din când în când, nu a avut șansa să se califice, aici se va discuta de ce Mihai Răzvan Ungureanu nu a putut să candideze cu adevărat, poate că ar fi putut. În toată discuția, din ultima vreme, trebuie să vedem unde poziționăm această candidatură, în cazul lui, apropo de serviciile secrete, în cazul lui Teodor Meleșcanu, putem să vorbim poate chiar și de securism, pentru că dânsul a servit statutul român și înainte de 1989, și, în niciun caz, nu este atât de luminoasă perspectiva cercetării trecutului său. Probabil că entuziasmul lui Rares Bogdan este legat de faptul că Teodor Meleșcanu acceptă să meargă la el la emisiune, în regulă, nu cred că o să aflăm nimic, după cum sunt obișnuit cu Teodor Meleșcanu. Dar, din punct de vedere a unei exclusivități pentru Realitatea tv, este un lucru bun.
Legat de candidatura domnului Meleșcanu, probabil că va reuși, din anumite puncte de vedere, să profesionalizeze anumite părți din discursul unui prezidențiabil, ceilalți candidați care vor fi în stare, se vor ralia la asta și mă refer la partea de politică externă, în mod clar este un fenomen pe care Teodor Meleșcanu îl cunoaște, probabil mai bine decât contracandidații săi. A și practicat, din funcția de ministru de Externe, politica externă, nu doar din partea direcției de informații externe, unde a activat până în 1989. Apropo de asta, pot spune că apreciez curajul lui Teodor Meleșcanu, care simt că va deschide o adevărată dezbatere, legată de trecutul său, de apartenența sa la structurile Securității, până în 1989, aici va fi o discuție, apropo de sfârșitul anilor 89 și lucrurile pe care le-a făcut sau se presupune că le-ar fi făcut. Era la Viena în acea perioadă și așa cum ne place nouă să glumim amar a fost sinucis fratele lui Nicolae Ceaușescu, Marin Ceaușescu. Dar are curaj și pentru faptul că intră în competiție cu niște candidați din altă generație, cărora le-ar putea fi și bunic și aici mă refer și Victor Ponta și la Elena Udrea.....un anumit loc liber pe partea de centru-dreapta. Acestea sunt calculele....vedem multe abandonuri în aceste zile, începând cu Turcescu, cine știe cine va mai fi.
Al doilea calcul s-ar putea să fie anumit procent de 3-4%, cam 4% a făcut Teodor Meleșcanu în urmă cu 14 ani, când a candidat din partea unui partid suspectat că ar fi reprezentat serviciile secrete, Alianța pentru România se numea, care a fost primul partid de laborator din istoria serviciilor secrete românești.
A treia variantă, repet,..cu niște voturi de pe partea de centru-dreapta, dacă Iohannis va rămâne în cursă..ar putea să prezerve niște voturi din partea centru-stânga, a lui Victor Ponta, acolo unde Teodor Meleșcanu a activat, mă refer la partea politică și la o anumită alură de intelectual de stânga pe care a avut-o tot timpul. În rest, în afară de curajul lui Teodor Meleșcanu, nu vorbim despre un candidat care poată să meargă la un scor cu două cifre, mai reținem probabil, și aceasta este concluzia, faptul că, din nefericire, în campania electorală, din România, din anul asta, se va vorbi la modul proponderent, despre a fi sau a nu fi fost ofițer acoperit, pe care servicii secrete le reprezinți în zilele noastre sau pe alea din trecut, care dosare de șantaj există și asta în dauna unei dezbateri consistente legate de soluțiile unui președinte pentru România din 2015, o Românie aflată într-un context foarte complicat și care racordarea la anumite mișcări geopolitice se face și în funcție de apartenența la anumite structuri secrete ale candidaților.
Îi urez succes domnului Meleșcanu, și să ne uităm cu interes că dânsul preferă în loc să își crească nepoțeii pe care, poate nu îi are, intră din nou în politică la o vârstă apropiată de cea a domnului Iliescu.
Cine ar putea sa îi ia locul domnului Meleșcanu?
Nu vreau din nou să fiu răutăcios sau ironic, dar nu cred că domnul Meleșcanu juca un rol atât de important, la nivelul SIE, de natură a fi înlocuit foarte repede. Cred că acolo marea majoritate a calculelor erau la nivelul profesioniștilor, din structura operativă, domnul Meleșcanu având foarte puține sarcini. Nu cred că se va ocupa acest loc, până după alegeri. Dar, repet, nu se pune problema înlocuirii și doar ocupării, pentru că, din punctul meu de vedere, domnul Meleșcanu nu era foarte activ în această structură.
