"Planul Urbanistic Zonal ce i-ar fi permis lui Constanda să construiască în Satul Francez, care nu a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, nu mai poate oricum să fie votat acum în forma de la vremea schimbului de terenuri, pentru că între timp a fost modificată legislaţia urbanismului. Din acest motiv, Constanda nu mai este probabil interesat să construiască în Satul Francez, ci să-şi obţină despăgubirile de 160 de milioane de euro de la primărie", a spus Raicu, citat de NewsIn.
Potrivit viceprimarului general, în cazul în care va fi obligată în final de instanţă să-i plătească lui Constanda despăgubirile pentru că nu a fost lăsat să construiască în Satul Francez, municipalitatea "se va îndrepta către consilierii din cauza cărora nu a fost aprobat acel PUZ", aceştia riscând să acopere din buzunarul lor cele 160 de milioane de euro.
La sfârşitul lunii septembrie 2009, chiar înainte ca derogările de la regulamentele de urbanism să devină mult mai stricte, PUZ-ul ce i-ar fi permis lui Constanda să construiască o clădire de 28 de metri în Satul Francez nu a fost votat în şedinţa CGMB din cauza lipsei de cvorum. În sală au fost prezenţi doar 23 de consilieri dintre cei 28 necesari, ceea ce a dus la încheierea şedinţei fără supunerea la vot a PUZ-ului dorit de Constanda şi a altor 53 de planuri urbanistice. De la şedinţă au absentat atunci consilierii PSD, PNL şi PRM, precum şi alţi cinci membri ai CGMB - trei de la PDL şi doi de la PNG.
Costică Constanda a cerut Tribunalului Bucureşti anularea contractului încheiat cu Primăria Capitalei prin care a cedat Parcul Bordei, câştigat prin decizia definitivă a instanţelor, pentru un teren în Satul Francez, deoarece susţine că municipalitatea nu şi-a îndeplinit obligaţia de a-i permite să construiască acolo.
Constanda şi soţia acestuia, Maria, au depus acţiunea pe 20 ianuarie, la Tribunalul Bucureşti, iar primul termen al procesului a fost pe 19 aprilie.
Concret, omul de afaceri cere instanţei să anuleze contractul încheiat cu edilii Capitalei, prin care a fost de acord să renunţe la Parcul Bordei şi la suma de 17 milioane de euro, acordate de Curtea de Apel Bucureşti în 2007. Constanda susţine că a fost de acord să semneze contractul prin care a renunţat la parc şi a acceptat o suprafaţă din Satul Francez, dar şi să renunţe la despăgubirile acordate de judecători, primind în schimb promisiunea de la edili că CGMB va vota un PUZ prin care i se va permite să construiască pe terenul acordat în Satul Francez. Constanda susţine că nici până în prezent PUZ-ul nu a trecut de consilierii generali ai Capitalei.
Potrivit avocatului lui Constanda, Traian Briciu, omul de afaceri vrea anularea contractului, dar şi obligarea reprezentanţilor Capitalei la plata a aproximativ 160 de milioane de euro, daunele acordate în trecut de instanţă, precum şi contravaloarea terenul cedat, evaluată chiar de către municipalitate, potrivit avocatului lui Constanda. De asemenea, avocatul a declarat, luni, pentru NewsIn, că omul de afaceri este pregătit să achite taxa de timbru care urmează să fie stabilită de instanţă.
Tribunalul Bucureşti a amânat, luni, procesul pentru 14 iunie, urmând să stabilească valoarea taxei de timbru, dar şi pentru că la acest termen a fost lipsă de procedură cu Primăria Capitalei.
Primăria Capitalei are o versiune uşor diferită
Reprezentanţii Primăriei Capitalei au o versiune uşor diferită de cea a lui Raicu. În sensul în care spun că familia Constanda nu a menţionat vreo sumă clară în dosarul din instanţă. “Soţii Costanda Costică şi Costanda Maria au formulat o acţiune civilă ce face obiectul dosarului 2008/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti-Secţia a V-a Civilă, prin care au solicitat rezoluţiunea contractului de schimb cu sulta nr. 420/15.03.2008, încheiat între municipalitate şi reclamanţi, având ca obiect schimbul de proprietăţi între terenul proprietatea municipiului Bucureşti (Satul Francez) şi proprietatea d-lui Costanda Costica şi d-nei Costanda Maria (zona Bordei); repunerea părţilor în situaţia anterioară precum şi obligarea municipalităţii la plata unor sume către reclamanţi. În ceea ce priveşte suma totală de bani pretinsă de către reclamanţi prin acţiunea introductivă în instanţă, menţionăm că aceasta nu reiese cu claritate din cuprinsul celor 14 pagini de motivare a acţiunii#, afirmă directorul executiv al ADJ, Andrei Creci.
Episodul Parcul Bordei
Scandalul Primăriei Capitalei cu omul de afaceri Costel Constanda a început în 2004 şi viza o suprafaţă de 28.000 mp, deţinută de acesta în Parcul Bordei. Pentru a recupera respectiva suprafaţă, municipalitatea i-a oferit lui Constanda terenuri totalizând aceeaşi suprafaţă în Cartierul Francez, din sectorul 1. Omul de afaceri a câştigat în instanţă şi despăgubiri de 18 milioane de Euro, pentru că nu a mai putut construi în Parcul Bordei, însă a renunţat la această sumă, cu condiţia realizării schimbului de terenuri prin care Primăria Capitalei oferă 28.000 mp în Cartierul Francez pentru terenurile lui Constanda din Parcul Bordei. Pe de altă parte, dezvoltatorul imobiliar grec Raptis Kavouras a cumpărat, în iulie 2008, 1,6 hectare de teren din Satul Francez de la omul de afaceri Costică Constanda, tranzacţia fiind realizată pentru suma de 68 de milioane de euro şi fiind intermediată de casa de avocatură Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.
Dezvoltatorul imobiliar viza ca pe suprafaţa de teren cumpărată în Satul Francez să dezvolte printre altele un complex de locuinţe de lux şi o galerie comercială.








Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M