Corpuri cereşti cu nume de români: Craterul Eminescu şi asteroidul Brâncuşi VEZI FOTO

"O mare onoare este ca numele tău să fie purtat o anumită formaţiune de pe o planetă. Onoarea este mare, dar nu ai cum să te bucuri de ea. Toate formaţiunile de pe planete poarta numele personalităţilor decedate", scrie Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu" din Bucureşti pe website.

Pe Mercur avem craterul Eminescu, denumit recent, în aprilie 2008. Craterul Eminescu are 125 km în diametru. Este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur, potrivit Observatorului Astronomic. Lanţuri de cratere mai mici se întâlnesc în jurul craterului Eminescu. Acestea au fost formate de fragmentele ce s-au desprins de asteroidul ce a format craterul Eminescu. În centrul craterului se observă un lant muntos circular. Munţii au o culoare diferită de cea a materialului din crater.

Pe planeta Venus avem craterul Elena Văcărescu. Craterul, aflat în emisfera sudică a planetei, are un diametru de 31,5 km. Chiar dacă Elena Vacărescu a trăit între 1866 şi 1947, craterul a primit acest nume în 1994. Craterul Văcărescu se află în Nsomeka Planitia, la marginea unui lanţ muntos numit Saule Dorsa.

Tot pe Venus se află şi formaţiunea vulcanică Darclee, după soprana Hariclea Darclee. Formaţiunea vulcanică, numită „patera”, cu un diametru de 15 km este situată la coordonatele 37,4° latitudine sudică și 263,8° longitudine. Numele a fost aprobat în 2003.

Câteva cratere au primit nume proprii feminine, printre care şi Irinuca, Natalia, Ștefania, Veta, Zina şi Esterica, nume evident româneşti.

Pe Lună se află Haret, craterul denumit după matematicianul-astronom Spiru Haret.Craterul are 29 km în diametru şi se află în emisfera ce nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii.

Unul din lanţurile muntoase de pe Lună a primit numele de Montes Carpatus, adică Munţii Carpaţi.Montes Carpatus formează marginea de sud a unui giagntic bazin lunar: Mare Imbrium. Se întâlnesc vârfuri muntoase, cel mai înalt având 2400m înălţime. Vârfurile sunt separate de văi ce s-au format în urma scurgerilor de lavă.

Pe Marte avem valea Rhabon - numele antic al râului Jiu, şi craterele Iazu şi Batoş - două localităţi din România.

Eminescu nu este doar un crater, ci şi asteroid. Este un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar. Este situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Face o rotaţie completă în jurul Soarelui odată la 3,23 ani. Se poate apropia la "numai" 140.000.000 de planeta noastră. Diametrul asteroidului Eminescu nu depăşeşte 6 km.

Un alt asteroid cu nume românesc este Brâncuşi. Sculptorul român cunoscut în toată lumea se roteşte liniştit în jurul Soarelui. A fost descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar (SUA). Asteroidul face o rotaţie în jurul Soarelui odată la 3,16 ani şi se poate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul său este estimat între 4-9 km.

Mai sunt şi asteroizii (Hermann) Oberth, (George) Enescu, (Nicolae) Sanduleak şi (Nicolae) Donici.

Citiţi mai multe detalii interesante despre numele româneşti de pe cer pe website-ul oficial al Observatorului Astronomic "Vasile Urseanu".