Cornel Ionescu a primit aviz favorabil pentru postul de ambasador la Kiev

Cornel Ionescu, propus ambasador în Ucraina şi care a primit miercuri aviz favorabil cu unanimitate de voturi din partea comisiilor de politică externă din Parlament, speră în ameliorări în relaţia României cu Kievul.

Cornel Ionescu a intrat în MAE în 1990 şi a mai lucrat la ambasadele României din Rusia şi din Ucraina.

"Cred că îmi va folosi foarte mult experienţa mea de la Kiev. Am avut în general şi în particular o conlucrare foarte bună cu partea ucraineană şi sper să găsesc înţelegerea necesară pentru a realiza dezgheţarea, relansarea relaţiilor", a declarat Ionescu.

"În egală măsură, va trebui să găsesc împreună cu partea ucraineană nişte nişe de oportunităţi, în aşa fel încât să dezlegăm nişte noduri ce există. Nu va trebui neapărat să le tăiem cu sabia, ci să le dezlegăm", a menţionat el.

Cornel Ionescu a mai afirmat că relansarea relaţiilor se poate face "printr-o foarte atentă analiză a ceea ce avem la zi şi anume avem de realizat întâlniri ale premierilor, ale miniştrilor de externe, întâlnirea preşedinţilor". "Acestea sunt elemente formidabile de relansare în aceste contexte, urmând ca în dosarele pe care le vom pregăti să fie luate în discuţie toate elementele sensibile de pe relaţia pe care o avem cu Ucraina", a precizat Ionescu.

El a subliniat că prioritatea zero ar fi găsirea acelor nişe de conlucrare cu partea ucraineană. În ceea ce priveşte situaţia românilor din Ucraina, Cornel Ionescu a afirmat că aceasta rămâne una dintre cele mai importante priorităţi. "Nu este admisibil care oamenii care sunt acolo şi care se numesc români să-şi piardă identitatea culturală, de limbă, să nu aibă acces la valorile culturale în limba lor", a menţionat Cornel Ionescu.

"Trebuie să găsim acele formule pentru a ne înţelege unul pe celălalt şi să construim o zonă de încredere în relaţia dintre noi", a adăugat el.

După ce Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a luat o decizie considerată favorabilă României în procesul cu Ucraina privind delimitarea platolului continental, punctele de divergenţă dintre Bucureşti şi Kiev nu au dispărut.

Ucraina a continuat lucrările de construire a canalului Bîstroe, iar situaţia românilor din Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord nu a cunoscut o îmbunătăţire, în pofida promisiunilor din partea autorităţilor ucrainene.  În acelaşi timp, Ucraina a promis continuarea discuţiilor despre deschiderea unui institut cultural român la Kiev, cu filială la Cernăuţi. Tema a fost abordată şi în 2008, dar discuţiile nu s-au concretizat. În plus, au mai existat fricţiuni pe parcursul întregului an pe tema Canalului Bîstroe, Ucraina continuând lucrările la acest proiect, în ciuda avertisemntelor tot mai dure venite din partea organizaţiilor internaţionale.