Andrei Dicu abia a putut să închidă un ochi înaintea examenului. A citit manuale britanice până aproape de miezul nopţii. A luat doar nota 7, pentru că nu stăpânea prea bine subiectul - muzica. Andrei Dicu este surdo-mut.

"Unul din subiectele lui a fost impactul muzicii asupra vieţii sale. Şi a zis că din păcate el nu aude nimic. El simte doar vibraţiile din viaţa sa", a declarat interpetul lui Andrei Dicu.

Ca el sunt şi alţii. Toţi sunt absolvenţi ai unui liceu special pentru persoane cu deficienţe de auz. Majoritatea au dat răspunsurile în scris, dar unii s-au străduit enorm până au reuşit să pronunţe câteva cuvinte.

Copiii cu deficienţe de auz sunt obligaţi să susţină probe identice cu cele ale copiilor sănătoşi pe motiv că altfel diplomele de bacalaureat eliberate surdomuţilor nu ar fi recunoscute de facultăţile din ţară. Totuşi, elevii şi părinţii cer autorităţilor să schimbe măcar proba de limbă străină oral şi să o transforme în examen scris.

"Este mai bine să se dea scris mai ales pentru o probă de limbă străină", a precizat Mariana Păciune, părintele unui copil surdo-mut.

De aceeaşi părere sunt şi specialiştii în limbajul mimico gestual.

"Ei vorbesc greu şi limba română, ce să mai zicem de limba străină (...) Trebuie schimbat acest sistem pentru că probele orale sunt foarte grele pentru deficienţii de auz. Trebuie elaborat un alt tip de examen", a declarat Marieta Sapiescu, interpret în comisa de examinare.

Elevii s-au străduit, însă, să facă faţă cu succes probelor orale.

"Am fost profund impresionată de modul în care s-au prezentat aceşti copii la care informaţia ajunge mai greu decât la ceilalţi", a declarat vicepreşedintele comisiei de examinare, Tina Galaţchi.

Rezultatul a fost pe măsură: toţi copiii cu deficienţe de auz din Bucureşti au trecut cu bine proba... orală.